Cum se vor trece CONTRIBUȚIILE SOCIALE de la angajatori la angajaţi

Cum se vor trece CONTRIBUȚIILE SOCIALE de la angajatori la angajaţi
Evaluaţi acest articol
(11 voturi)

Trecerea contribuţiilor sociale de la angajatori la angajaţi se va aplica de la 1 ianuarie 2018, în paralel urmând să fie aplicată şi reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10 la sută, potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, făcut public de Ministerul Finanţelor.

În legătură cu modificările aduse prin trecerea contribuţiilor sociale de la angajatori la angajaţi, Biroul de Presă al Ministerul Finanţelor vine cu următoarele precizări: "Nivelul contribuţiilor scade cu 2 puncte procentuale, astfel că, din totalul de 39,25 la sută contribuţii plătite la un salariu brut, se vor plăti 37,25 la sută. Din totalul de 22,75 la sută contribuţii datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat. În total, din salariul brut, 35 la sută vor fi contribuţii reţinute de angajator în numele salariatului, iar contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75 la sută (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25 la sută şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale. Acestea din urmă vor fi cuprinse într-o singură contribuţie, care se va numi contribuţie asiguratorie pentru muncă".

O altă simplificare ce va fi adusă prin această ordonanţă constă, conform Ministerului Finanţelor, în faptul că din cele nouă contribuţii plătite în prezent de salariat şi angajator vor rămâne doar trei: contribuţia pentru pensie (CAS) - plătită pentru salariat, contribuţia pentru sănătate (CASS) - plătită pentru salariat, contribuţia asiguratoare pentru muncă - suportată de angajator. "Totodată, menţionăm că scad contribuţiile pentru pensie pentru condiţii deosebite sau speciale de muncă: CAS pentru condiţii deosebite de muncă scade de la 31,3 la sută la 29 la sută (-2,3pp); CAS pentru condiţii speciale de muncă scade de la 36,3 la sută la 33 la sută (-3,3 pp)", precizează Ministerul Finanţelor.

În privinţa persoanelor care desfăşoară activităţi independente (medicii, avocaţii, notarii, jurnaliştii, scriitorii, artiştii etc.), aceştia nu vor mai plăti contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activităţi. Aceste contribuţii se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie.

O altă măsură prevăzută în proiectul OUG de modificare a Codului Fiscale este cea privind creşterea deducerilor personale pentru cei cu salarii mici cu peste 60 la sută. Pentru cei cu salariul minim şi care nu au persoane în întreţinere, deducerea personală creşte de la 300 lei la 510 lei. Pentru fiecare persoană aflată în întreţinere, deducerea creşte de la 100 lei la 160 lei.

Potrivit textului ordonanţei, impozitul pe venit se reduce de la 16 la sută la 10 la sută pentru următoarele categorii de persoane/venituri: salariaţi, pensionari, persoane fizice autorizate, drepturi de autor şi cabinete individuale (ex. avocaţi, medici, notari), chirii, dobânzi, arendă, premii, activităţi agricole, investiţii şi venituri din alte surse.

Pierderi. O treime din forţa de muncă, în străinătate

România trebuie să îşi exploateze potenţialul de creştere şi să ajungă cât mai aproape de ocuparea deplină a forţei de muncă, ca parte a procesului de convergenţă economică cu statele mai dezvoltate din UE, a arătat viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea.

"Deşi avem un şomaj de 5 la sută astăzi, suntem departe de ocuparea deplină a forţei de muncă şi aceasta pentru că avem o problemă demografică foarte importantă, despre care am vorbit foarte puţin până acum şi anume: aproximativ 30 la sută din forţa de muncă şi 13 la sută din populaţia României lucrează în străinătate. Acestea sunt cifrele oficiale. Acesta este PIB-ul pierdut al României, am putea spune", a explicat Voinea.

Acesta a atras atenţia asupra faptului că şi acum, când se înregistrează rate de creştere economică peste potenţial, România continuă să raporteze rate negative ale natalităţii. Problema îmbătrânirii populaţiei afectează PIB-ul potenţial, iar îmbătrânirea este dublată de o rată ridicată a persoanelor aflate în risc de sărăcie. În acest context, oficialul BNR a subliniat că nivelul de trai şi diferenţialul de salarii continuă să explice valul de emigraţie chiar pe fondul ratelor înalte de creştere economică.

Ce modificări vor mai fi operate în Codul Fiscal

Proiectul de Hotărâre de Guvern privind modificarea Codului Fiscal conţine şi următoarele măsuri:

- Majorarea plafonului pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, de la 500.000 de euro la 1 milion euro, şi includerea în acest sistem de impozitare a tuturor contribuabililor care desfăşoară activităţi exceptate în prezent;

- Transpunerea Directivei UE 1164/2016 privind externalizarea profiturilor prin: limitarea deductibilităţii dobânzilor; introducerea impozitării la ieşire, măsură care previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României; introducerea regulii antiabuz, ce va permite autorităţilor române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obţinute din aranjamente abuzive;

- Introducerea normelor privind societăţile străine controlate (SSC), ce au ca scop împiedicarea evitării plăţii impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

- Extinderea confiscării şi asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate - alcool şi produse din tutun;

- Clarificarea faptului că sancţionarea unui agent economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA este posibilă doar dacă există probe că acesta avea informaţii certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relaţii comerciale.

Citit 7309 ori Ultima modificare Luni, 30 Octombrie 2017 00:25

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.