Industria metalurgică, la cel mai scăzut nivel din ultimii ani

Industria metalurgică, la cel mai scăzut nivel din ultimii ani
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)

Cifra de afaceri din industria metalurgică a atins, în 2016, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, de 33,5 miliarde de lei, în condiţiile în care comerţul cu produse metalurgice abia a trecut de nivelul de 6 miliarde de lei, potrivit unui studiu de piaţă al companiei KeysFin. Spre comparaţie, în 2013, afacerile din metalurgie depăşeau 34 miliarde de lei, iar comerţul cu produse de profil era de peste 6,65 miliarde lei.

Scăderea afacerilor din acest sector, în care ArcelorMittal Galaţi deţine o poziţie-cheie, trebuie pusă în legătură directă cu dispariţia a peste 100 de companii din piaţă în ultimii trei ani şi cu scăderea numărului de angajaţi de specialitate cu aproape 1.000, în intervalul 2013-2016.

În 2014, în economia românească activau 7.694 de firme în industria metalurgică, dintre care 948 în sectorul de comerţ specific, în timp ce, doi ani mai târziu, statisticile Ministerului Finanţelor şi Registrului Comerţului marcau existenţa a 7.592 de firme, dintre care 798 în sectorul de comerţ.

Un "paradox" ar fi acela că industria grea e în scădere în condiţiile în care autorităţile bat multă monedă pe creşterea economică. Explicaţia ar fi aceea că economia se bazează în proporţie de 80 la sută pe consum, mai ales din importuri, iar sectorul productiv este prea puţin stimulat.

"Sectorul metalurgic este un indicator sensibil al evoluţiei economiei reale. Scăderea cererii la export, deciziile strategice luate de marii jucători din domeniu, care deţin sau au avut unităţi în România, absenţa unei cereri susţinute pe piaţa locală şi, nu în ultimul rând, importurile, a făcut ca acest domeniu să îşi reducă semnificativ activitatea. Iar scăderea semnificativă a proiectelor de infrastructură publice şi creşterea preţurilor materiilor prime s-au adăugat acestui cumul de provocări. Dacă în anii 2000 metalurgia, de la aluminiul primar şi aliajele de aluminiu la laminatele finite pline din oţel la cald, ţevile din oţel, tablele şi benzile din oţel laminate la rece, sârmele zincate şi electrozi de sudură, marca creşteri de producţie de peste 10 la sută, criza din intervalul 2009-2013 a dus la închiderea definitivă a multor combinate. Iar rezultatele se văd şi astăzi", spun analiştii de la KeysFin.

Industria metalurgică este susţinută, de ani de zile, prin investiţii străine. Iar ArcelorMittal Galaţi este, în continuare, cel mai important jucător din piaţă, având cea mai mare cifră de afaceri dintre toate firmele active. Combinatul gălăţean a raportat în 2016 afaceri de 3,47 miliarde de lei. În topul firmelor urmează Alro (2,14 miliarde lei), Silcotub SA (1,23 miliarde lei), TMK-Artrom SA (761,9 milioane lei) şi Alum (556 milioane lei). Topul este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de ArcelorMittal Hunedoara, Bamesa Oţel, TMK Reşiţa şi Faist Mekatronic.

Potrivit datelor KeysFin, şi drumul banilor în industrie a continuat să fie unul plin de provocări. Durata medie de încasare în comerţul cu produse metalurgice era, anul trecut, de 116 zile, în creştere puternică faţă de 2014 (88 zile), în timp ce durata medie de plată se situa la nivelul de 145 zile (faţă de 141, în 2014). În sectorul producţiei metalurgice, plăţile se făceau, anul trecut, în medie la 187 de zile, iar încasările, la 93 de zile, cifre mai bune decât în intervalul de referinţă.

"Lipsa de lichiditate din piaţă, alături de modul de finanţare bazat prea mult pe credit furnizor, influenţează evoluţia businessului din acest sector", spun analiştii. Potrivit acestora, în condiţiile în care unii dintre principalii jucători din piaţă, firmele străine, şi-au redus semnificativ investiţiile în România, preferând alte destinaţii strategice, şansa dezvoltării industriei stă în reînnodarea lanţurilor economice din trecut, iar un rol major în acest demers trebuie să-l joace investiţiile statului, care să permită funcţionarea şi dezvoltarea companiilor româneşti.

"În condiţiile în care sectorul privat este grevat de blocajul financiar şi oferta neperformantă de creditare, metalurgia românească are nevoie de un program susţinut de programe investiţionale şi facilităţi fiscale menite a relansa acest important motor economic. Este o situaţie similară cu aceea din sectorul chimic, un alt domeniu în care România oferea, în trecut, plusvaloare, iar în prezent este la mâna importurilor", au mai arătat analiştii de la KeysFin.

În tot acest tablou destul de complicat, este de remarcat, totuşi, că la ArcelorMittal Galaţi au continuat planurile de investiţii, cel mai recent exemplu fiind lansarea, în septembrie, a unei noi linii de producţie, în valoare de 15 milioane de euro, pentru realizarea de rulouri din oţel acoperite organic.        

Citit 2827 ori Ultima modificare Joi, 02 Noiembrie 2017 20:44

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.