Normele financiar-bancare sau fiscale sunt, de la o vreme încoace, "terenul de joacă" al politicienilor, al exersării unui discurs public mai puţin apropiat de realităţile economice şi mai mult şarjând pe populismul de cea mai proastă calitate. Istoria recentă este plină de declaraţiile şi chiar iniţiativele legislative ale unor minţi înfierbântate, începând de la celebrele atacuri la adresa "multinaţionalelor" şi băncile "care sug sângele poporului" până la celebra "revoluţie" fiscală şi, mai nou, plafonarea dobânzilor la credite.
Avalanşa de năzbâtii politico-economice l-a speriat până şi pe ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, şi l-a făcut să declare că ar trebui începută o urgentă educare financiară a clasei politice, începând de la cel mai înalt nivel. El a avertizat că unele propuneri, "care mai de care mai habarniste", trec dincolo de orice logică şi fac până şi din "populism" un termen depăşit.
Puţin probabil, însă, că vocea ministrului va fi ascultată. Într-o ţară în care "statul paralel", "agenturile străine" sau "defăimătorii" sunt vinovaţi de toate eşecurile actualei coaliţii de guvernare, este prea puţin loc de calcul economic lucid. Totul e ca promisiunile "să ţină", chit că populismul ieftin va ajunge să ne coste scump. Şi să nu credeţi că politicienii vor fi cei care îşi vor scoate indemnizaţiile din buzunar ca să acopere găurile din economice. Aşa cum se întâmplă în toate perioadele de criză, tot "simplii cetăţeni" sunt cei care suportă eventualele curbe de sacrificiu necesare redresării hardughiei economice.
Într-o ţară în care oamenii ar da mai multă importanţă gestionării propriilor venituri sau urmăririi măsurilor financiar-fiscale ce ar putea să-i influenţeze, derapajele ce frizează absurdul ar putea fi evitate. Din păcate, nu e cazul la noi. În România, spunea Teodorovici, lipsa culturii financiare este boală grea - aproape 90 la sută din populaţie are un nivel redus de înţelegere a problematicilor legate de bani sau întâmpină dificultăţi în a utiliza concepte financiare. Să ne mai mire atunci că unii politicieni ne iau, pur şi simplu, de proşti când îşi lansează pe piaţă ideile "habarniste"? Unde nu-i cap, vai de picioare, de finanţe, de locuri de muncă, de salarii, preţuri etc. Şi chiar dacă întreaga ţară ar ieşi "pe minus", să nu ne mire că politicienii vor ieşi mereu "pe plus".
