Probabil că or fi mulţi suprinşi să afle că românaşii cei inventivi şi descurcăreţi în ale supravieţuirii sunt departe de a performa pe terenul fărădelegilor. Oficial, la noi în ţară, siguranţa e la mai mare preţ faţă de alte state cu tradiţie în civilizaţie şi bunăstare, ceea ce n-ar fi musai un indicator al unor legi mai bune sau al unor poliţii mai profesioniste. Mai degrabă, al unei ţări incapabile să-şi hrănească sănătos oamenii şi naşte populaţii infractoare, pentru export.
În ultimele zile, o serie de situaţii bine încartiruite în cifre care mi-au trecut prin faţa ochilor s-au bătut cap în cap atât de tare, încât a ieşit cu scântei dilema: oare chiar nu suntem buni nici la rele sau stăm atât de rău încât principala noastră marfă de export au ajuns hoţii şi criminalii? Bunăoară, o evidenţă realizată la nivel european, ce-i drept, bazată pe cifre vechi de vreo doi ani, arată negru pe alb, că România e ţara făgăduinţei când vine vorba de siguranţă. Mai că îţi vine să crezi că ai noştri răi joacă în liga mică, faza pe uliţă, când afli că prin nordul continentului, unde se trăieşte bine, iar oamenii nu mor chiar de grija caprei vecinului, se omoară şi se violează atât de straşnic încât vasluienilor ar trebui să li se facă ruşine şi să închidă prăvălia. De furat, nu mai vorbim, că acolo lumea e credulă, garduri la case nu prea există şi hoţul n-are şanse să plece cu mâna goală, mai ales dacă e vreun migrant hotărât, pus pe căpătuială pentru supravieţuire ori pentru alimentat conturile vreunei reţele cu rădăcini în ţara natală.
Pe de altă parte, aflu că tot noi, românii, suntem fruntaşi la prins hoţi. Cei mai mulţi infractori, certaţi cu legea prin alte colţuri ale lumii, sunt capturaţi la noi, semn că ai noştri preferă să o comită în deplasare. Exemplu recent: gaşca de hoţi profesionişti plecată de la Tulcea, care a dat bufuri de sute de mii de euro în Germania, de s-au speriat nemţii. Nu că mi-ar fi ruşine cu ai noştri gălăţeni, extrădaţi pe bandă după ce smulgeau pereţii cu tot cu bancomate. Tot pe-afară, că acolo e mai mult şi nu te ştie nimeni. E clar că tot migranţii, mulţi dintre ei de-ai noştri, le strică firma altora, de nu mai vor să audă de noi nici în poveşti. Darmite să ne mai întindă vreo mână, vreo investiţie. La ce bun? La noi oricum se perpetuează generaţia care nu vrea să înveţe şi să muncească. Ci doar să plece "afară".
