În toate spoturile publicitare care rulează cu şi despre băncile comerciale, suntem ademeniţi cu tot felul de oferte, propuneri, promoţii, facilităţi, chilipiruri, toate în sensul că "Vino cu salariul la noi şi o să-l apuci pe Dumnezeu de-un picior!" sau "Mai bine ca la noi nu e la nimeni!".
Remarc însă că, deşi băncile pun accentul pe interacţiunea cu clientul, de fapt e exact pe dos. Ghişeele unde poţi vorbi cu un om în carne şi oase sunt tot mai puţine, fiind înlocuite de roboţi şi alte maşinării. Se merge din ce în ce mai mult pe tranzacţiile din cont sau direct cu cardul, ceea ce, în esenţă, nu e rău deloc. Ce te faci însă dacă ai nevoie să-ţi alimentezi propriul card cu o sută-două de lei, banca respectivă nu are roboţel care să-ţi încaseze banii, iar coada de la ghişeul unde se lucrează cu numerar este până la uşă? Păi, cauţi un alt ghişeu, numai că nu găseşti. Al doilea este ori desfiinţat, ori închis momentan, ori pur şi simplu nu a fost prevăzut în "amenajarea interioară" a băncii respective. Şi ca un făcut, ghişeul la care îţi poţi rezolva problema, SINGURUL, este asaltat de cei din faţa ta cu teancuri de hârtii şi cu discuţii lămuritoare care parcă nu se mai termină.
Olandezii au o vorbă: "Dacă nu îţi bate vântul în faţă, înseamnă că mergi în direcţia greşită". Ei bine, la noi e puţin adaptat: dacă vii la bancă, e musai să stai la coadă. Iar când tu te învoieşti pentru numai câteva minute de la serviciu şi vezi că durează o oră şi chiar mai mult să efectuezi o operaţiune care, de fapt, îţi ia doar trei minute, îţi dispare cheful de viaţă şi de tot.
Însă nu numai băncile par să lucreze de parcă tu n-ai nicio altă treabă în restul zilei decât să stai la cozi. Electrica, de exemplu, te anunţă că vine să-ţi schimbe contorul şi îţi cere să fii acasă între orele 8,00 şi 16,00. Poate ai şi tu serviciu şi lucrezi fix între orele alea... Nu-i interesează. Sau Trezoreria, după cum ne-a sesizat zilele trecute o cititoare a noastră - coincidenţă, tot o instituţie unde vii să dai bani. "Lângă unitatea de la Romarta nu e nicio toaletă publică pentru cei care aşteaptă acolo. Eu am insuficienţă urinară şi, dacă sunt nevoită să plec chiar şi pentru câteva minute, îmi pierd rândul şi trebuie să o iau de la capăt". Şi tot la Romarta, într-una din zilele călduroase recente, lipseau paharele de la "fântâna" din interior.
Toate acestea or fi amănunte nesemnificative, poate veţi zice, dar, de cele mai multe ori, fix amănuntele astea fac diferenţa între civilizaţie şi lipsa de respect pentru cel care plăteşte taxele în ţara asta.
