Decesul celebrului fotbalist Ilie Balaci a atras atenţia ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, care a anunţat imediat că va trimite corpul de control la Craiova să investigheze dacă cei de la ambulanţă şi-au făcut sau nu treaba aşa cum prevede protocolul. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat însă în cazul băieţelului, care nu împlinise nici măcar doi ani, operat la un spital privat din Bucureşti, un spital în care au mai existat şi în trecut probleme, acuzaţiile ţinându-se lanţ. Micuţul, internat pentru o operaţie banală, a murit la doar opt ore după intervenţia chirurgicală. Părinţii au povestit nereguli grave, începând de la faptul că băieţelul a fost ţinut foarte puţin timp în terapie intensivă şi până la faptul că nu a fost supravegheat de un cadru medical. Mai grav este că atunci când s-a constatat că pacientul este în stare gravă, s-a sunat la 112 şi s-a cerut ajutorul SMURD-ului. Din păcate însă, copilul nu a mai putut fi salvat. După această tragedie, ministrul Sănătăţii a ieşit public şi a declarat că nu este treaba ministerului să investigheze, ci a celor de la Colegiul medicilor, unde a fost deschisă deja o anchetă.
Oare chiar aşa să fie? Un spital privat în care un copil a murit nu este treaba Ministerului Sănătăţii? Alo, doamna ministru, părinţii băieţelului au plătit peste 10.000 de lei ca să plece acasă cu un sicriu? Mai mult, oare chiar nu este treaba ministerului faptul că un spital în care se fac operaţii nu are secţie de urgenţă şi medici specializaţi în acordarea primului ajutor, fiind nevoiţi să solicite un echipaj SMURD?
Durerea familiei nu poate fi descrisă în cuvinte, dar această tragedie ar trebui să tragă un semn de alarmă asupra unităţilor sanitare private. Şi asta pentru că spitalul respectiv nu este singurul fără secţie de urgenţe. Cam în toate spitalele private, fie că vorbim de maternităţi sau de spitale în care se fac operaţii, secţiile de urgenţă lipesc cu desăvârşire, în cazuri grave pacienţii fiind preluaţi de ambulanţe şi transportaţi la spitalele de stat. Astfel, vorbim de minute preţioase şi de posibilitatea ca un drum între spitale să fie plătit cu viaţa unui om, asta după ce respectiva persoană a achitat bani grei pentru a avea condiţii mai bune de tratament.
