De mult timp, deschid televizorul doar pe canalele de sport, cam în 95 la sută din timp nu mă uit la altceva. Dincolo de profesie şi "microb", fac asta şi ca autoprotecţie, evit astfel riscul apariţiei senzaţiei de scârbă în faţa manipulărilor şi mai ales a prea deselor apariţii ale unor personaje nocive traiului nostru de zi cu zi, în special din mediul politic. Nici măcar la ştirile sportive de la un post generalist nu am de ce să mă uit, atât timp cât informaţia e minimă, iar de imagini cu câini "sportivi" pe placa de surf nu am nevoie.
Însă, nici la canalele de sport nu mă mai pot uita fără riscul senzaţiei amintite, la cât de des apar unii părerologi ce mi-au devenit insuportabili, cei care se cred atotştiutori şi nu ştiu altceva decât să critice oricând, pe oricine, deşi trecutul lor a demonstrat că sunt praf în domeniu. Mai mult, sunt şi preluaţi de publicaţii sportive online, dar acolo e uşor să evit clickul pe articol. Ca exemplu, văd marţi un prim titlu ce anunţă critici şi ironii la adresa unui antrenor ce tocmai câştigase un meci dificil, apoi un altul la adresa lui Hagi: "A fost un jucător genial, dar ca antrenor se înşală". Am dat verdictul instantaneu, fără să intru pe articol, de altfel nici nu era greu: "Câhhh, iar e băgat în seamă Cornel Dinu".
În articol, Dinu îl caracterizează pe Hagi prin atribute care ar trebui să-i fie atribuite de fapt lui: a fost mare fotbalist, dar ca antrenor a rămas celebru doar prin două episoade ruşinoase. Pentru neavizați, reamintim „realizările” lui Dinu: acel 2-5 cu Cehoslovacia, în 1993, la Kosice, ca selecţioner al echipei naţionale, deşi avea la dispoziţie "Generaţia de aur", plus acel 4-5 cu Foresta Fălticeni. După ce conduci într-un meci cu 4-0 şi totuşi îl pierzi, nici nu mai contează că eşti la Dinamo, echipă foarte puternică în acel moment, şi că ai adversar modest. Îţi rupi carnetul de antrenor şi nu mai ai dreptul moral de a vorbi de fotbal niciodată din postura specialistului. Unul alungat în 1988 din Galaţi, de la Oţelul, de furia mulţimii, a ajuns să-l critice pe Hagi, cel care a început de la copii şi juniori şi apoi a câştigat campionatul, iar toate echipele naţionale, indiferent de nivelul de vârstă, au cel puţin o treime din jucători formaţi în Academia de la Ovidiu?!
Cel mai enervant este însă că i se oferă ocazia mediatizării, fir-ar ea de deontologie profesională! În rest, dincolo de telecomandă, rămâne la latitudinea fiecăruia cât vrea şi cât poate filtra din ce aude, vede şi citeşte.
