Urgenţă psihiatrică, în libertate

Evaluaţi acest articol
(27 voturi)

Puţini or fi cei care îi ştiu numele, dar cu siguranţă sunt mulţi gălăţenii ale căror drumuri s-au intersectat, la un moment dat, cu fiinţa blondă, cu aspect derutat, astenică, umblând haotic pe străzi, cu frecvente accese de violenţă extremă.

Problema tulburărilor psihiatrice este una delicată, dar nedorit de frecventă în societatea actuală, oameni tot mai tineri căzând pradă tenebrelor minţii care îi face să fie pe alături cu cei consideraţi normali. Dar ce ne facem cu cei care nici nu realizează, nici nu are cine să îi convingă şi nici nu vor să se lase pe mâna specialiştilor? Îi tolerăm, îi suportăm printre noi, chiar cu preţul siguranţei noastre? Hăţişul legilor şi al procedurilor mai tare complică lucrurile. Ne împiedicăm în norme alambicate sau neclare, interpretabile, dar nu întotdeauna în folosul bolnavului şi al societăţii în ansamblu. Exemplul de la care pot pleca, cel mai lesne, este cel al fetei cu aspect de băiat, care bântuie prin autobuze, „coşmarul” şoferilor de troleibuze de pe linia 102, şi, mai nou, inamicul şoferilor. Zilele trecute, sărmana creatură, ştiută de tot Galaţiul ca violentă şi periculoasă, care face scandal şi agresează tot ce prinde când o apucă furiile, indiferent unde s-ar afla, i-a băgat în griji şi cheltuieli, aşa, pe nepusă masă, pe câţiva proprietari de maşini. Din motive poate nici de ea ştiute, la supărare, a vandalizat autoturisme parcate în centrul oraşului, vătămându-se totodată. Isprăvile au ieşit pe reţele de socializare, unde fotografia nefericitei a fost postată spre recunoaştere, atrăgând păreri ale oamenilor care fie au avut experienţe cu ea, fie şi-au exprimat opinii despre ce ar trebui făcut cu ea. Da, internarea la psihiatrie, de cele mai multe ori, chiar nevoluntară, este de formă, în ciuda faptului că bolnavul, aşa cum este fata în cauză, reprezintă un evident pericol public. Câteva zile la spital şi gata, înapoi afară. Pe creatura cu minţile întunecate nu are cine să o ducă de mână la doctor. Ce nu se ştie, dar nu se vrea a se aprofunda, este că există o procedură a internării nevoluntare în care, dacă s-ar implica, autorităţile ar avea un cuvânt de spus. E drept, e greu. Cu expertize, cu implicarea mai multor medici şi comisii, cu o hotărâre judecătorească. Ca ea sunt mulţi, care la un moment dat pot periclita grav viaţa cuiva, sau pe a noastră, a tuturor. Legea îl va scoate, atunci, ca iresponsabil, sau îl va trimite, prea târziu, într-un balamuc din care timpul nu va mai puteai fi dat înapoi.

Citit 3765 ori Ultima modificare Luni, 20 Mai 2019 18:11

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.