Un nou scandal cutremură Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Un jandarm gălăţean, acum demisionar, cu 16 ani vechime în sistem, este cercetat de procurorii militari pentru că a încercat să întreţină relaţii sexuale cu un copil de 15 ani. Din fericire, totul a fost dat în vileag înainte ca bărbatul, om în toată firea, să ajungă efectiv la relaţii sexuale cu minorul pe care l-a „agăţat” pe reţelele sociale.
Jandarmul şi-a dat demisia din sistem şi, de ieri, nu mai poate îmbrăca haina statului, cea care ar trebui să ne ofere încredere şi siguranţă. Jandarmul gălăţean nu este singurul care face sistemul de râs. Un alt coleg, de la Suceava, este acuzat că, alături de iubita lui, se ocupa de trafic de minore. Mai exact, jandarmul, care şi-a dat demisia, a scos bani după ce a obligat două fete de 15 ani să se prostitueze.
Demisiile lor însă nu ajută prea mult, aşa că instituţia pe care au reprezentat-o până acum mai pierde un pic din încrederea populaţiei, încredere care oricum era zdruncinată după evenimentele din 10 august 2018.
Nu doar imaginea Jandarmeriei are însă de suferit în ultima perioadă. În urmă cu doar două zile, doi viitori poliţişti au fost prinşi cu droguri chiar în Şcoala de Poliţie de la Câmpina. Şi aici s-a lăsat cu plecări, cei doi indivizi, care urmau să facă parte din sistem peste doar o lună, retrăgându-se de la cursuri.
Imaginea poliţiei a avut de suferit de mai multe ori în ultima perioadă. Astfel, MAI a primit bile negre după cazul jurnalistei şantajate de angajaţii Academiei de Poliţie, adică de cei care formau viitori poliţişti, dar şi după cazul Caracal. Acestea sunt doar câteva dintre multele exemple de oameni în uniformă care se dovedesc a fi, de fapt, infractori.
Din păcate, aceste persoane reprezintă un sistem în care oamenii de rând îşi pun cea mai mare încredere atunci când sunt în pericol. După fiecare caz în parte, acest sistem mai pierde un pic din înălţimea pe scara de valori, iar cei care rămân să lucreze în el trag ponoasele şi, de multe ori, nu mai au curajul să ridice ochii din pământ atunci când cetăţenii li se adresează. Iar mulţi dintre ei nu merită această ruşine, pentru că îşi fac meseria ca la carte şi pun suflet atunci când este nevoie de ei în teren. Poate că ar trebui schimbat câte ceva la modul de admitere în sistem, poate că evalurările psihologice nu ar trebui să le testeze doar capacitatea de a face faţă slujbei, ci şi echilibrul psiho-emoţional. Soluţiile, din păcate, nu sunt în afara sistemului, ci chiar în el.
