„Gălăţenii care trec pe la Inelul de Rocadă pot vedea că în intersecţie s-a început o lucrare. Despre ce este vorba? – Acolo va fi înălţat Monumentul Sfântului Apostol Andrei; cred că nici Bucureştiul nu are şi nu va avea ceva asemănător. Are o înălţime de 40 de metri şi o deschidere la bază de vreo 20 de metri. Trecerea dintr-o parte într-alta se va face prin pasaje subterane. Nu spun că lucrarea se va termina într-un an sau doi, dar va fi un reper pentru Galaţi. Vor fi piloni foraţi, beton, marmură şi mozaic…”.
Vă sună cunoscut? Acesta era răspunsul pe care Eugen Durbacă, pe atunci primar al Galaţiului, îl dădea într-un interviu publicat în ziarul nostru în mai 2000. De atunci încoace, cu excepţia lui Marius Stan - care a vrut să facă o fântână arteziană - n-a fost primar al Galaţiului care să nu promită că-i va ridica statuie Sfântului Apostol Andrei, la Inelul de Rocadă.
Revenind la primăvara anului 2000, primarul Durbacă susţinea că proiectul monumentului „aparţine artiştilor plastici Sergiu Dumitrescu şi Gheorghe Terescenco” şi că a tot refuzat propuneri până când i-a plăcut ce va ieşi. „Abia atunci am convocat comisia şi am hotărât”. Au trecut mai bine de 19 ani de atunci şi… avem un nou proiect. Unul spectaculos, care prevede ridicarea unui impresionant obelisc la Inelul de Rocadă, monument care să devină, la rându-i, soclu pentru statuia Sfântului Andrei. Statuie care, fiind o lucrare de artă complexă, va face obiectul unui alt proiect. Viitor. E drept, municipalitatea a scos la licitaţie realizarea lucrării de bază – reamenajarea Inelului de Rocadă, contract de proiectare şi execuţie în valoare de estimată de 2.246.953 de lei, pentru care sunt aşteptate ofertele până pe 9 decembrie.
Cert este că, şi cu, şi fără monument, Galaţiul „este primul oraş din ţară care a primit ocrotirea spirituală a întâiul chemat la apostolie de către Mântuitorul Iisus Hristos”, după cum spun înalţii prelaţi. Nu mai puţin de trei edificii importante din Galaţi poartă numele Sfântului Andrei – Spitalul Judeţean, Seminarul Teologic şi Biserica de pe platforma siderurgică. Iar Andrei şi Andreea vor fi nume veşnic la modă în Galaţi, mii de gălăţeni purtându-le cu mândrie.
Revenind la monumentul de la care am plecat, e greu de spus dacă şi când proiectul va fi pus în operă. Şi dacă va fi pe placul sfântului apostol. Poate n-ar fi rău să începem să-i clădim un monument din credinţă, în sufletele noastre.
N-ar costa nimic, dar am avea nespus de câştigat.
