Nu lipsa de idei, ci lipsa de logică elementară ne omoară! Păi bine, oameni buni, nu ştiaţi că nu vine ministru nou să nu încerce oarece mai altfel, numai… normal să nu fie?
În ţara asta, toate merg ca CFR-ul! La căile ferate, şinele-s pericol curat, dar n-avem bani de altele noi, de fabricat nu mai fabricăm, aşa că micşorăm viteza trenurilor.
Personalul îl mai oprim în câmp, ca să fie acceleratul (ceva) mai accelerat. Până aici, zicem că n-avem soluţie, ce să-i faci?!
Cum atragem atunci călătorii, ca să nu se bulucească în caşcarabete în loc de trenuri?
Le punem televizor? Doar ceva vagonaşe noi, curăţenie, WC-uri folosibile… Dar, descurajant, s-a interzis şi fumatul în tren! Nu poţi nici pe hol, nu există vagoane de fumători – măcar unul! – sau măcar un compartiment micuţ pro-tabac!
Ne-am făcut europeni în maniere super-ecologice pe tren, interzicem adică fumatul, nu şi înjurăturile, manelele, că nu putem…
Să se ducă fumătorii înrăiţi la concurenţă, la cei cu autobuze sau microbuze? Păi, e de bine pentru o firmă care-şi concediază oamenii?! Iar dacă o să spuneţi că acesta este un mod de gândire vicios, vă spunem altceva: de ce-a desfiinţat CFR-ul vagoanele-restaurant?
Mai intra un ban la buget, mai angajau nişte oameni, ne păreau mai scurte lungile călătorii… Dacă n-ar fi existat şi înainte de ‘89, şi chiar înainte de război, vagoane restaurant, şi tot ar fi trebuit ele inventate de noii strategi, luminaţi!
Însă, ca să nu spună că n-au venit cu idei, dumnealor măcar au interzis odiosul fumat şi nu s-au gândit niciun minut la viteză sau măcar dreptul de a mânca o chiftea şi a bea o bere… O fi ceva tot… ecologic?
Dar în toate domeniile avem astfel de oameni cu idei noi. Mai nou, ministrul Finanţelor de pildă, s-a gândit la impozitarea pensiilor. Idee excelentă pentru un caimacam fanariot, cu singura grijă de a scoate bani şi din piatră seacă: poţi impozita şi pe Lumea Ailaltă!
Însă, ghinion pentru ei, băieţii ăştia pricepuţi în a găsi soluţii pentru a le merge lor ministerul sunt şi foarte prompţi.
Astfel încât premierul, care are grijă să nu ne sperie, asigurându-ne că vom trăi bine, urându-ne de sănătate şi după ce vom ajunge în locuri fără de întristare, desigur, cu picioarele-nainte, s-a supărat şi s-a grăbit să-l contrazică pe dl Vlădescu: nu se vor impozita pensiile… simţite, numai ălea nesimţite.
„Adevărul nu trebuie prezentat gol, ci în cămaşă”, spune un vechi proverb spaniol. „Adevărul nu trebuie prezentat, ci doar ambalajul său strălucitor”, pare să spună dl Boc, care a ţinut ieri o şedinţă de Guvern fără secretari de stat, fără secretare, fără băieţii de la microfoane (or fi rămas ele, microfoanele, de data trecută?).
Desigur, e logic: dl Boc le-a spus miniştrilor, inclusiv celor independenţi politic, cel puţin oficial, precum dl Vlădescu, că informaţia trebuie mai întâi disecată de primul-ministru, apoi se poate întoarce în cavitatea bucală a ministrului care a vrut s-o scoată pe gură.
Altfel, ajungem la impresia că există: 1 – mai multe guverne; 2 – că premierul e slab cu supuşii; 3 – că dracul este chiar atât de negru pe cât îl ştim cu toţii…
Aşa, cosmetizat, adevărul viitoarelor proiecte de hotărâri de guvern va ieşi prin burlanul obişnuit: „scăpat” de premier la vreo ocazie, dat ca bârfă „pe surse”, strecurat de un mic director de minister.
Totul, tatonând, ca să fie loc de întors. Că, dacă presa se inflamează prea tare, dacă poporul, săracu’, se agită prea mult, hopa, apare dom´ Boc şi spune că s-a înţeles greşit, că nu, va fi din contră. Ce era de scăzut va mai creşte.
De unde bani? Ei, asta-i acu’! Las’ că vedem noi! Ce este important, după ce terenul a fost tatonat, cuvântul premierului rămâne respectabil şi în final i se va face dreptate poporului.
Adică se va mai interzice ceva, precum fumatul pe CFR, sau magazinele de vise (ar trebui interzise numai coşmarurile!) ca măcar să se bucure unii români de decesul caprei altora!
