Nu vă pot descrie cu adevărat emoţia pe care am trăit-o din plin noi, doar o mână de gălăţeni sufletişti, care am fost iarăşi, acum de 1 Decembrie, chiar în inima Capitalei Marii Uniri de la Alba Iulia, alături de mii de români din ţară şi din străinătate ce au ţinut morţiş să fie alături unul altuia, notabilităţi şi oameni foarte simpli, şi să evoce un moment unic din istoria noastră! Un număr record de vizitatori ai Muzeului Naţional al Unirii pentru Ziua Naţională din acest an, ultimul al Centenarului, din păcate: nu mai puţin de peste 7.000 de români! Căci abia peste încă un veac ne vom putea întâlni aici, din nou, la... Bicentenar, nu?!
Am întâlnit şi chiar am legat Acolo bune prietenii cu excelenţi muzeografi, arheologi, cercetători ai Istoriei, voluntari înveşmântaţi în uniforme din Primul Război Mondial şi înarmaţi, alţi oameni din Cultură, oameni de peste tot, trupe în uniforme NATO, în culori de camuflaj, dând onorul prim-ministrului Nicolae Ciucă, alături de membri ai asociaţiilor de reconstituiri istorice – da, şi noi, cei din Galaţi, dintr-un oraş băgat din nou în seamă! –, tunuri cu confetti, elicoptere pântecoase survolând de sus, câini poliţişti, pas de defilare, tancuri şi blindate, lansatoare de rachete în serie – ultimul răcnet!, faimoasa Gardă Naţională de la Alba Iulia, în frumoase uniforme de epocă, fanfară, torţe, aplauze din public, fotografii, spectatori mari şi mici, graiuri, straie populare, ovaţii, preoţi, treceri în pas de defilare „cu onor spre dreap-ta!”, luminaţii a giorno, focuri de artificii. Manifestări culturale – mai multe şi mai variate ca niciodată, printr-o mulţime de parteneriate – căci la ei se poate şi aşa ceva... Şi am constatat că oamenii cu adevărat cultivaţi şi bine educaţi, dăruiţi, sunt în stare să dea mai multe lucruri, din multe zone ale Culturii, şi aceasta fără să pretindă şi arginţi pentru osteneala lor!
Întâlniri de-a dreptul fabuloase!
Şi ne-am reîntâlnit, Acolo, ca într-o familie mare, cu alţi „renactori” de reconstituiri istorice din întreaga ţară! Şi iată, au ţinut să se fotografieze cu noi însuşi primarul mereu reales de Alba Iulia, Gabriel Codru Pleşa, încins cu eşarfa tricoloră a funcţiei şi în uniformă militară de gală, celebrul general Mircea Chelaru, fostul şef de Stat Major al Armatei Române, fost lider al PUNR, eseist, istoric și om politic, un Ştefan cel Mare în replică, ţărani ardeleni spătoşi, cu instrumentele lor, civili de toate vârstele!
Simplu soldat în Garda Românească a oraşului, însă acum în rolul regelui Ferdinand I al României, cu replici din documente de epocă autentice, l-am întâlnit şi pe muzeograful Ciprian Dobra, de la Muzeul Naţional al Unirii, unde lucrează şi în calitate de curator, voluntar, cel care a prezentat în ţinută de epocă. În rolul frumoasei noastre regine, strălucind de bucurie sub replica frumoasei coroane din aur, am vorbit şi cu arheologul Ana Maria Dona, de la acelaşi cunoscut muzeu. O întruchipează pe regină începând cu anul 2010 şi, desigur, îi va veni cam greu să se mulţumească doar cu ţinuta civilă, în anii următori...
Cu asigurare de... 10.000 euro!
Reconstituirea baldachinului, gata abia în noaptea de dinaintea evenimentului, şi cele două preţioase mantii regale, care au costat o întreagă avere, sunt îngrijite ca ochii din cap şi cer norme speciale de bună păstrare şi costisitoare asigurare! Coroanele sunt evaluate la 15 milioane de euro, motiv pentru care a fost nevoie de plata unei asigurări cifrate la 10.000 de euro (plătită însă ca sponsorizare de o firmă de asigurări), ne informa cotidianul “Adevărul” din
4 decembrie. Expoziţia a cuprins 70 de piese, expuse în 15 vitrine şi este adusă de la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. Intrarea a fost liberă!
Chiar în măreaţa Sală a Unirii, sub un baldachin reconstituit, Scena Încoronării a fost prezentată cu multă autoritate, cu farmec şi umor, în costum de epocă şi dumnealui, bineînţeles, chiar dăruitul istoric Tudor Roşu, director adjunct al Muzeului Unirii din luna iulie, înainte el fiind șef al secţiei Istorie din cadrul muzeului, cu peste 20 de ani de vechime în venerabila instituţie de cultură, acum prezentând autoritar, cu şarm, umor şi precizie, scenariul reconstituirii Încoronării, brodându-l cu precizări preţioase! Tudor Roşu este unul dintre cei mai cunoscuţi istorici ai judeţului Alba și este foarte cunoscută permanenta sa implicare în spectacolele de reenactment (n.r. reconstituire istorică) care atrag, anual, mii de turiști în Alba Iulia. El este şi unul dintre istoricii care s-au implicat încă de la început în promovarea fenomenului de reenactment istoric la Alba Iulia, fiind și coordonatorul programului de reconstituire istorică a Muzeului, festivalul roman fiind deja un apreciat festival internaţional, iar trupa formată din istorici și voluntari de la Alba Iulia este cunoscută chiar şi la nivel internaţional! Istoricul a intrat pe rând în pielea unor personaje emblematice, precum Horea, Vasile Goldiș, căpitanul Florian Medrea, dar și a unor romani! Ca și activitate știinţifică, el este autor a peste 60 de articole știinţifice, coordonator, coautor si autor de mai multe volume, dintre care volumul „1 Decembrie 1918. Radiografia unei zile” (Ed. Mega, 2021). „Cartea reprezintă cel mai complet și mai viu tablou al acelei zile, extrem de importante pentru istoria modernă a României”, spune critica.
Am străjuit cuplul regal noi, cei din Asociaţia Culturală Tomis – Filiala Galaţi, compusă din vicepreşedintele acesteia, col. (r)
Adrian Tăbăcaru, Gabriela Tăbăcaru, Marius Buricea, Mioara Cilincă şi subsemnatul – , Garda Naţională de la Alba Iulia, înfiinţată aici încă din octombrie 2018, detaşamente de Poliţie, Jandarmerie, forţe speciale ISU, Armată.
Pictaţi la Chişinău de o artistă cu licenţă la Sankt Petersburg
În Sala Unirii, am putut admira şi un uriaş tablou cu încoronarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria: expresie, mişcare, pentru care autoarea a folosit modele umane şi imagini de epocă. Tabloul, intitulat ”Jubileu regal. Cromolitografie cu familia regală la împlinirea a patru decenii de domnie a lui
Carol I”, a fost comandat printr-un parteneriat între Kulterra Gallery din Bucureşti şi Muzeul Naţional al Unirii. Autoarea este tânăra plasticiană basarabeană Elena Bria, de la Chişinău. Şi chiar cu această lucrare artista şi-a luat licenţa la Academia Imperială de Arte Frumoase din Sankt Petersburg, în 2018, la Centenarul Unirii, după cum preciza ziarul „Adevărul” din 4 decembrie. Ca observaţie, tabloul este inscripţionat şi pe spate, însă... în limba rusă.
