Scenariul roşu, cu repetiţie

Evaluaţi acest articol
(21 voturi)
2 comentarii

De un an de zile se tot vorbeşte de Covid-19 şi dacă la început toată lumea a fost de-a dreptul înfricoşată, în prezent s-a ajuns la un fel de "toleranţă" psihologică în legătură cu un pericol care nu numai că nu a dispărut, dar a devenit şi mai mare…

Galaţiul a intrat din nou în scenariul roşu, ca urmare a creşterii ratei de infectări peste trei la mie, dar ritmul cotidian imediat al cetăţeanului obişnuit pare a fi blocat în nişte tipare greu de urnit.

Desigur, cel mai greu loviţi sunt cei ce desfăşoară activităţi ce intră direct sub incidenţa normelor legale. Iar se închid localurile, teatrele, evenimentele private din spaţii închise sunt şi ele restricţionate. Din păcate, ajutorul acordat acestor categorii, pentru păstrarea afacerilor sau păstrarea locurilor de muncă, se face… „după buget”. Şi cum bugetul a fost anunţat anul acesta ca unul de austeritate, dat fiind faptul că indicatorii macroeconomici au fost daţi cu totul peste cap, regula în viitor pare mai degrabă un fel de „scapă cine poate”.

Grav este ce se întâmplă şi în spitale. Locurile la ATI sunt din ce în ce mai puţine şi fie şi o suplimentare a acestora s-ar lovi, la un moment dat, de lipsa personalului medical, oricum suprasolicitat după un an de luptă cu pandemia. Vaccinarea merge încet, cazurile se înmulţesc şi nu sunt semne că trendul s-ar putea schimba prea curând, dacă este să ne uităm şi la ce se întâmplă în restul ţării.

În ceea ce priveşte regulile elementare de protecţie şi păstrare a distanţării sociale, după cum am arătat, timpul le-a… relativizat. În autobuze - aglomeraţie, şuetele de grup le întâlneşti tot mai des, în magazine nu mai stă nimeni să numere muşterii, „dacii liberi” îşi văd mai departe de teoriile lor conspiraţioniste.

Mai atractive par a fi veştile că de la vară vom putea merge în Grecia, că pe pârtiile din ţară încă este zăpadă, că se apropie Paştele şi deja programul de rezervări este destul de avansat…

Dar uite, ne gândeam iniţial că lupta cu coronavirusul va fi o chestiune de săptămâni, apoi s-a transformat într-o chestiune de luni, iar cu „valurile” unul după altul, doi ani de pandemie este evaluarea cea mai optimistă. Am intrat în scenariul roşu. Când ne vom reaminti, totuşi, că depinde numai de noi pentru a reveni la adevărata stare de normalitate?

Citit 1113 ori Ultima modificare Luni, 22 Martie 2021 23:54

2 comentarii

  • postat de paloma Marți, 23 Martie 2021 23:28 5.13.134.*** Link la comentariu
    0
    0

    @ Sandu - Totul depinde noi !!! Fatalitatea mioritica de care dai dovada ne-a adus aici ! Sunt tari care c-o disciplina de fier si o organizare de invidiat, gestioneaza foarte bine aceasta pandemie !!! Sa stai si sa plangi fara a respecta toate masurile de protectie pe care specialistii le impun, nu pot duce decat la cresterea riscului de infectare pe care-l vedem crescand zi de zi !!!...

    Raportează
  • postat de Sandu Marți, 23 Martie 2021 09:14 89.39.71.*** Link la comentariu
    1
    9

    Nu este clar.Nimic nu mai depinde de noi.Dupa vaccinare totala sa zicem o sa apara un alt virus,o alta tulpina si tot asa o sa ne ducem viata, .starea de normalitate asa cum a fost nu va ma reveni niciodata.Implicatiile acestei pandemii globale sunt medicale,politice,sociale,interumane si nu in ultimul rand economice.Unii oameni majoritatea lor se vor obisnui cu noua situatie iar altii nu.Omenirea trece intr-o noua faza a evo;utiei ei care poate fi si un regres.asa cum s-a mai intamplat in istoria ei.De aceia am spus ieri ca daca nu murim traim in gluma totusi insa viata noastra asa cum a fost adica normala in acceptiunea celor care au trait-o va fi diferita.

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.