Ne plângem de incompetența, lenea și lipsa de empatie a multora dintre angajații din instituțiile publice, dar nu vedem un adevăr cât se poate de evident: sistemul funcționarilor publici și modul disfuncțional în care adesea el funcționează nu este rupt de societatea noastră, ci este chiar oglinda societății noastre. Mai grav este însă că și în cazul în care am căuta să-i înlocuim pe funcționarii publici corupți sau pe cei incompetenți cu persoane bine pregătite profesional și integre, această sarcină ar fi o misiune aproape imposibilă, pentru că astfel de oameni și-au găsit demult drumul fie în mediul privat, fie pe alte meleaguri.
Cele trei concursuri organizate în ultimele luni pentru ocuparea funcțiilor de directori ai caselor județene de asigurări de sănătate sunt o dovadă puternică în acest sens. După patru etape de concurs, dintre cele 37 de posturi disponibile, abia 20 au fost ocupate. În județul Galați, spre exemplu, unul dintre candidați s-a retras chiar înainte de primul concurs, iar cel de-al doilea nu a reușit să obțină punctaje de trecere în niciunul dintre concursuri. Nu vorbim despre orice funcție, ci despre una dintre cele mai importante din sistemul public local. La nivel național, Casa de Asigurări de Sănătate gestionează, doar anul acesta, un buget de aproape nouă miliarde de euro. Cu toate acestea, într-un județ care pe hârtie are încă peste 500.000 de locuitori și unde funcționează chiar un program universitar de Administrație Publică, am avut un singur candidat prezent la examene, și acesta susținut politic.
De ce nu s-au prezentat mai mulți candidați, din moment ce, în premieră absolută pentru România, concursurile din acest an au fost evident pe bune? Cel mai probabil, pentru că specialiștii cu adevărat capabili să obțină un astfel de post lucrează deja în poziții mult mai bine plătite și cu incomparabil mai puțină responsabilitate decât funcția de director de casă de asigurări de sănătate. La fel de plauzibil este și faptul că cei competenți au plecat de mult din țară, descurajați de corupția, bădărănia, invidia și suficiența din țara natală.
Vedem mediatizată plecarea masivă a medicilor români din țară, dar "exodul creierelor" înseamnă mult mai mult decât atât. Fiecare domeniu de activitate suferă acum din cauza a ceea ce tehnic este numit "lipsa forței de muncă înalt calificate". Fără astfel de oameni, orice încercare de reformă poate fi făcută doar pe nisipuri mișcătoare, iar lucrurile nu au cum să meargă decât din rău în și mai rău.
