Dacă n-ar fi de plâns, situația în care a ajuns educația în România anilor de după 1989, cu siguranță ar fi de râs, privind modul în care guvernul Ciucă a decis să rezolve problema majorării salariilor. Ca la armată, prin ordin (de fapt, prin ordonanță de urgență), pe stilul lui Vodă Lăpușneanu. Chiar dacă voi nu vreți, eu vă măresc salariile cum vreau eu, pare să-și fi zis generalul din fruntea guvernului și a trântit un OUG prin care a aprobat o majorare salarială pe care profesorii o respinseseră cu numai câteva ore mai devreme.
La începutul ședinței de Guvern de pe 1 iunie, Ciucă a anunțat că salarizarea profesorilor se va schimba "radical", acordând o majorare cu 585 de lei pentru profesori și 250 lei pentru personalul nedidactic. Însă nu a suflat o vorbă că exact aceste sume fuseseră respinse de sindicaliști cu numai o seară înainte. Așa s-au gândit cei din guvern să soluționeze, cu cârpeli, cea mai mare grevă din învățământ din ultimii 18 ani. A părut mai degrabă o măsură disperată, în genul celebrei sute de lei fluturate de Ceaușescu în ultimele lui ore la putere, o măsură pe care, mai mult ca sigur, oamenii din educație nu au cum să o accepte.
Pentru că se pare că le-a ajuns cuțitul la os, pentru că au răbdat prea mult, pentru că au așteptat acel 6% din PIB alocat educației așa cum i-au așteptat bunicii noștri pe americanii care au întârziat mai bine de jumătate de secol.
Pentru că sistemul educației din România, care ar trebui, în mod simplist, să pornească din punctul A (de la grădiniță) și să ajungă în punctul B (la liceu și, apoi, la facultate), a ajuns să pară o buclă infinită, în care nu mai știi de unde pleci și unde ajungi. Și nu mă refer numai la faptul că s-a renunțat complet la calendarul cu 15 iunie și 15 septembrie, cu trimestre, cu vacanțe școlare clar stabilite, cu materii de învățământ care nu aveau la modul obsesiv în denumire "Educație".
Înainte, matematica era matematică și nu "Matematică și explorarea mediului", Limba română era Limbă română și nu "Comunicare în limba maternă", muzica era muzică și nu "Muzică și mișcare". Înainte, copiii învățau biologie, zoologie, botanică, acum e o varză completă cu numele de "Educație tehnologică", în care, la clasa a V-a, de exemplu, "tehnologie" se traduce prin creșterea animalelor, prășitul culturilor agricole, promovarea și valorificarea producției animaliere, bucătăria și dotarea acesteia etc. O fi bine, o fi rău, nu sunt în măsură să dau o... ordonanță de urgență, dar parcă prea s-au amestecat toate aiurea.
Și se vede cu ochiul liber că nu e bine deloc.
