Fie că ne place sau nu, nu poți să ai o scenă politică în care să nu se reflecte, în fapt, și componenta economică. Paradoxal, per ansamblu, stăm bine la acest capitol, chiar dacă în... portofelul "simplului cetățean" nu prea se vede asta.
Poate nu vă vine să credeți, dar economia României a avut în ultimele trei decenii o creștere remarcabilă. Pe cifre, în 1989 - Produsul Intern Brut (PIB) a fost în echivalentul a 42 miliarde de euro. În 2023, un an deloc ușor, vom depăși un PIB de 300 miliarde de euro, de peste 7 ori mai mare ca în perioada comunistă!
Problema e că societatea românească tinde să devină tot mai polarizată. Avem 12,26 milioane de persoane cu vârsta între 15 și 64 ani, dintre care doar 5,4 milioane sunt salariați, iar din aceștia vreo 2 milioane (oficial, cel puțin) au salariul minim pe economie. S-ar mai adăuga 1,2 milioane de persoane care lucrează doar la negru și 1,1 milioane de "patroni de subzistență". Ei bine, dincolo de asta, cam peste 4 milioane de români din segmentul de vârstă amintit sunt pur și simplu inactivi economic! O masă imensă generatoare de sărăcie și marginalizare socială!
În aceste condiții, e greu să se coaguleze o pătură de mijloc, în esență "structura de rezistență" a unei societăți democratice. Societățile polarizate, cu o bună parte a populației trăind în condiții precare sunt vulnerabile inclusiv în fața oportuniștilor politici de factură extremistă, fie ei adepți ai discursurilor "iliberale", "suveraniste" sau "nostalgic ceaușiste".
Regăsim aici și un eșec al partidelor "tradiționale", indiferent de natura lor declarat ideologică. În fapt, încă nu avem o clasă politică în adevăratul sens al cuvântului, orientată spre o unitate de valori civice sau politice, spre o "filozofie" pusă în slujba interesului public. De aici eternele cazuri de traseism electoral, alianțe de conjunctură sau o moralitate îndoielnică a unor personaje politice.
Nici democrația, nici bunăstarea unei societăți nu sunt un dat natural. Pur și simplu, trebuie apărate. Sunt state care au trecut/trec prin experiențe asemănătoare și au reușit să rămână pe o cale democratică. Sunt și state care nu au reușit acest lucru. E suficient să ne uităm la cum arată ele astăzi și să ne întrebăm ce fel de viitor ne dorim pentru noi.
