Recunosc cinstit, acesta-i gândul vinovat care mi-a trecut prin minte, în timp ce mă oprisem marți dimineață la Spicu, pentru a fotografia copacii depozitați într-o remorcă, așteptând să fie plantați. Rădăcinile lor mari îmi dădeau speranțe că trunchiurile vor rezista, iar ramurile vor înfrunzi. Că nu se vor transforma, ca atâția alți copăcei, în bieți pari uscați, înfipți în pământ, numai buni de frânt ori de smuls de huliganii orașului...
Să privim adevărul verde-n față! Pentru ca un spațiu verde să reziste – oricât de mic ar fi și orice ar însemna el: rond de flori, petic de gazon, arbust ori copaci – trebuie să fie respectat și prețuit cu adevărat. Iar mai apoi – e de la sine înțeles – trebuie ocrotit. Iar asta ține de educația de bază. Nu de școli înalte, ci de bun-simț. De acei șase-șapte ani „de-acasă” ori de la grădiniță.
Pare ciudat ca tocmai generațiile crescute cu lozincile „Nu călcați pe iarbă!”, „Nu rupeți florile!”, să disprețuiască și batjocorească spațiul verde. E suficient să privim zecile de garaje care ocupă fostele zone verzi dintre blocuri. Spațiile altădată verzi, acum doar pământ bătătorit, pe care sunt parcate mașinile. Gunoaiele azvârlite de locatarii de la etaj, ori de trecători, pe care trebuie să le adune zilnic cei care se încăpățânează să păstreze și să îngrijească micile grădinițe de la parter de bloc. Gardurile bordurate care împrejmuiesc grădinile de bloc. Spațiile verzi pârjolite și bătătorite sau sufocate de bălării în care s-ar putea aciua și balaurii. Rondurile de flori jumulite, rupte, smulse din pământ de „iubitoare de flori”. Care se „servesc” de pe domeniul public pentru a duce acasă ori pe la țară „material săditor”. Fără să le pese că în urmă rămâne dezastru. Copacii neîngrijiți, vandalizați ori lăsați să se usuce și să cadă singuri.
Despre copacii sacrificați pentru că stau în calea „regenerării urbane” nu mai e nimic de spus. Cei betonați ori asfaltați periodic apar adesea pe rețelele de socializare și în presă. Ne revoltăm, criticăm, facem bășcălie, se mai aplică amenzi, apoi se lasă liniștea. Serviciul Public Ecosal, amendat cu 5.000 de lei de Garda de Mediu Galați pentru copacii asfaltați pe strada Bravilor – doi, trei sau câți vor fi fost – va plăti sancțiunea din bani publici. Adică și din banii celor care au sesizat pe Facebook anomalia. Dar se naște totuși o întrebare: dacă muncitorii n-au avut nicio problemă să toarne asfalt, apoi ciment până la trunchiul copacilor, cel care coordonează și supraveghează lucrările n-a avut nimic de zis? Șeful de echipă? Inginerul? Dirigintele de șantier? N-au văzut? N-au priceput? Că poimâine o să fie la fel: plantăm, apoi îi asfaltăm!
