Mi-e greu să înțeleg cum de vara ne-a luat prin surprindere și ne-a prins fără apă în arteziene. Probabil că ați citit textul "De ce «Păpădia» nu ne va răcori în această vară", scris de Anca Melinte și publicat vineri, 21 iunie. Cei care l-ați citit ați putut afla că "Păpădia" din Țiglina I are nevoie să-i fie înlocuite toate echipamentele, că arteziana din Parcul ”Eminescu” arată ca o țâșnitoare cu un jet cât înălțimea unui copil de opt-nouă ani, că noua platformă cu apă din nou-modernizatul Parc ”Carol I” probabil a fost calculată să facă față greutății pescărușilor, nu și a copiilor dornici de joacă și de bălăceală, și că prin jgheabul de beton amplasat cu surle și trâmbițe la P-uri curg frunze și mizerie, nu apă. Și tot în Parcul ”Eminescu”, cascada este în revizie. Vara. Când e căldura cât casa.
Poate greșesc eu, dar întotdeauna m-am gândit că o fântână arteziană are cel mai spectaculos efect vara, pe caniculă, când te răcorești numai uitându-te la ea sau când stai îndeajuns de aproape încât să simți stropii de apă. La cum (nu) merg artezienele din Galați, probabil că ne-ar trebui niște ochelari VR și efecte 4DX ca la cinema ca să ne bucurăm de o arteziană virtuală.
Citeam recent, într-un articol de pe spotmedia.ro, că Viena are peste 1.000 de fântâni publice, că în zilele caniculare locuitorii și turiștii se pot plimba pe străzi prevăzute cu dușuri de ceață pentru a se răcori, că autoritățile au introdus o nouă rețea de piste pentru biciclete și s-au angajat să planteze 4.500 de copaci anul viitor. Deh, își permit, sunt oraș la Dunăre...
Tot acolo am citit despre Frankfurt, că are 200.000 de arbori în spații publice, ceea ce ajută mult la reducerea temperaturii aerului urban. Și tot în Frankfurt ar exista niște "coridoare de ventilație" - porțiuni de teren unde nu există clădiri înalte, pentru a atrage aer mai rece din zonele înconjurătoare. Iar la Madrid se amplasează, încă din 2019, o centură verde de 75 de kilometri în jurul orașului. În 2022, deja se reduseseră cu două grade Celsius temperaturile la nivelul solului.
Veți citi în curând în "Viața liberă" un articol despre "acupunctura urbană" - o posibilă soluție pentru reducerea așa-numitelor insule de căldură din oraș. În Galați se vor testa măsuri de "acupunctură albastră", bazată pe utilizări noi ale resurselor de apă. Alte orașe vor testa "acupunctura verde", bazată pe vegetație, și "acupunctură albă", bazată pe suprafețe și materiale inovatoare.
Logic, fiind la mal de Dunăre, noi vom încerca "acupunctura" bazată pe apă. Până acum, cea cu arteziene nu prea ne-a ieșit. Sper, totuși, că suntem destul de aproape de fluviu și că nu va fi nevoie să mutăm orașul cu totul în mijlocul Dunării, ca să nu ne mai pomenim că nu avem apă destulă.
