Aproape întotdeauna, socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg, iar asta este valabil şi în cazul proiectelor edilitare, unde, foarte des, calculele din proiect ajung să fie depăşite de realitate. Preţurile se schimbă sau se ajustează, cum se spune mai nou, o încercare stângace de a disimula creşterile de tarife (reale sau nu, justificabile sau nu) sau de a le acoperi sub pretextul inflaţiei, uneori se modifică indicatori tehnici, după ce condiţiile de la faţa locului demonstrează că soluţia iniţială pur şi simplu nu se poate aplica. E suficient să ne amintim câţi ani ne-am luptat cu celebra Falezogaură, de câte ori s-a scufundat strada Oltului, cum arătau pe hârtie cupolele intrărilor în Pasajul "Dunărea" şi ce a ieşit, cum se vălureşte asfaltul pe podul de la Brăila, acestea fiind doar câteva exemple dintr-o listă lungă de situaţii în care aşteptările şi realitatea s-au situat la distanţă serioasă.
Circulând ieri, de la Potcoava de Aur pe strada Traian până la Baia Comunală, pentru a intra apoi pe Basarabiei şi a ajunge în final în Domnească, la Liceul de Artă (cel mai apropiat punct de zona Parfumul Teilor, unde strada Domnească este închisă pentru lucrări - n.a.), nu puteam să nu mă gândesc la proiectul de transformare a străzii Domnească în pietonală, exact pe segmentul unde acum este închisă, măcar în weekend. Evident, se porneşte de la premisa că, la finalul săptămânii, traficul nu mai este atât de aglomerat, dar, sincer, văzând coşmarul care devenise strada Traian, de regulă chiar aerisită şi plăcută, de când a fost reabilitată, nu am putut să nu mă cutremur.
Autobuzul a făcut 22 de minute de la intersecţia Traian cu Brăilei până la intersecţia străzii Basarabiei cu Domnească. Hai să spunem că două dintre aceste 22 de minute au fost opririle în staţii, dar tot rămân 20 de minute în care în majoritate s-a târât, practic, pe Traian, cu viteza melcului înainte de ploaie. Eu cred că, decât să ne plimbăm pe Domnească, între Gamulea şi Gării, mai bine ne plimbăm noi pe Faleză sau pe la P-uri şi lăsăm traficul în pace. Galaţiul nu are, prin definiţie, străzi largi în zona centrală şi asta ar trebui să le intre bine în cap şi edililor. Decât înghesuială pe străzile mici, mai bine nişte sensuri unice bine gândite, care să descongestioneze lucrurile.
E drept, eu nu sunt şofer, dar regulile de circulaţie le-am învăţat şi este clar că orice deviere a traficului creează haos, aglomerând până peste poate rutele ocolitoare. Pe fragmentul unde făceam, în cel mai rău caz, 10 minute cu autobuzul, acum fac dublu, cel puţin, iar în caz de pietonală pe Domnească, vrem, nu vrem, cam tot asta ne aşteaptă. Mai coborâți de prin birouri, stimabililor! Nu de alta, dar unii dintre noi mai muncesc şi în weekend.
