Acum 20 de ani, vedeam, pe viu, cum furia naturii poate distruge, ucide, lăsa urme de neșters. Sate întregi au fost înghițite, la propriu, de viituri, agoniseli de-o viață s-au dus pe Apa Sâmbetei. Sau a Siretului, pentru că ceea ce s-a întâmplat pe Siret acum două decenii și multe legislaturi în urmă, acolo ar fi trebuit să rămână și să nu se mai repete prea curând.
Dar, ghinon, pentru că la noi, în județul dintre ape, cum nu prea ne place să spunem, dar ar fi bine să ne amintim mai des, nu prea s-a învățat lecția. Au trecut multe legislaturi, promisiuni, strângeri de mâini, măriri și decăderi de prin funcții.
Episodul Cosmești - Torcești - Vameș, ca să enumăr doar câteva dintre locurile unde personal am văzut moartea cu ochii, n-ar fi trebuit să facă pui prea curând, iar termenul de "amenajări hidrologice" și altele ca el nu ar fi trebuit să fie doar cuvinte aruncate prin hârtii și declarații. Județul dintre ape nu este doar o sintagmă pe care să o folosim când ne amintim ce preț usturător plătim la apa potabilă sau care să le pice în discursuri politicienilor în căutare de argumente populiste. Că suntem județ dintre ape ar fi trebuit să își amintească fiecare ales, politician sau directoraș uns și plătit, în fiecare zi, dacă a avut "șansa" să fie martor la astfel de nenorocire.
Cu puhoiul nu te pui, iar omului, când îi năvălește viitura în casă, îi taie picioarele, munca de-o viață și speranta zilei de mâine, decidentul care a urlat că Galațul e județ dintre ape este direct răspunzător și nu are drept scuză că "așa ceva nu s-a mai văzut".
"Nemaivăzute" s-au întâmplat de prea multe ori la noi. Tot nemaivăzut, după Siret, s-au umflat Prutul și Tecucelul, s-au umflat Chineja și Corozelul. Iar peste toate, comunele "rejuvenate" pe proiecte cu asfalt, canalizări și rigole (cine știe cât de corespunzătoare cu standardele!) au fost înecate, la propriu, de ploile "nemaivăzut" de torențiale. Asta pentru că niciun "vizionar" nu a apreciat pericolul la care noi, județul dintre ape, suntem expuși chiar și dacă natura se înfoaie.
Strategiile de apărare împotriva inundațiilor, măsuri luate concret și ale căror efecte să se vadă "la cald", sunt chestiuni delicate, puse pe masă doar când apa e la grindă, sinistratul ajunge să doarmă în vreun container, iar militarul, care trebuie să răspundă la ordin, e epuizat de cărat cu cârca nefericitul votant din județul dintre ape.
Pentru că județul dintre ape a tot fost "ferit" mai de-o autostradă, mai de-un aeroport, mai de vreo alocare bugetară serioasă care să ne pună la masa "importanților". Și aflăm la fiecare inundație că e ferit și de strategii, și expus catastrofelor de genul acesta. Prilej numai bun, căzut din cer, de-o pupătură electorală și de-un nou si sănătos "O să facem!".