Cine te învaţă să fii om

Cine te învaţă să fii om
Evaluaţi acest articol
(26 voturi)

Ascultându-i pe doi dintre salvatorii gălăţeni, jandarmul Marian Ene şi poliţistul Andrei Neagu, cum rememorau momentele cumplite ale zilei de sâmbătă, 14 septembrie, când s-au luptat cu apele la Slobozia Conachi ca să salveze cât mai multe vieţi, te întrebi ce îi mână în luptă pe oamenii aceştia? Ce stă în spatele dăruirii lor şi nu doar a lor, fiindcă, evident, nu sunt singurii, există o mulţime de oameni, din structurile MAI sau pur şi simplu persoane private, care încearcă, fiecare după puteri, să ajute? Nu există o reţetă, ar fi simplu dacă am putea amesteca într-o sticluţă ingredientele necesare creării unui om curajos şi bun la suflet şi am şti exact cu ce ne alegem. Dar lucrurile nu se întâmplă aşa, iar momentele de criză sunt acelea în care chiar vedem ce îi poate pielea cuiva. 

În realitate, oamenii buni se cresc de către bunici şi părinţi la fel de buni, sunt pe urmă învăţaţi prin şcoli de dascăli tot atât de merituoşi, au alături prieteni de nădejde, au parteneri de viaţă care îi sprijină şi îi susţin, chiar şi atunci când le tremură sufletul de teamă că nu îi vor mai putea strânge în braţe. Oamenii buni se înconjoară de alţi oameni buni şi împreună ridică locul unde trăiesc. Sunt cei care îşi îngrijesc grădinile, chiar şi la bloc, cei care îi duc poşta şi vecinului de la patru, care merge mai greu. Sunt cei care pun acum ban lângă ban, conservă lângă conservă şi mătură lângă mătură şi pe urmă le duc celor îngropaţi în mâl, să-i ajute să iasă la lumină.  

Cât am vorbit cu Marian şi Andrei, au spus întruna că toţi colegii lor, şi nu numai ei, ar face exact ce au făcut ei. "Ce om să fii, să te roage cineva să-l ajuţi şi tu să-i întorci spatele?", se întrebau, cu vocea tremurând de emoţie şi cu gândul la oamenii pe care i-au scos dintre ape. Doi vârstnici au plecat doar cu sacoşa de medicamente, în rest, nimic nu le-a trebuit, iar rememorarea momentului le-a adus nodul în gât celor doi oameni ai legii. Capeţi un alt respect pentru viaţă, după ce vezi aşa dezastru. Evident, în momentele astea critice sau mai bine spus după aceea, tot mai există şi răi care încearcă să fure. Ce Dumnezeu să mai fure, când averea oamenilor a ajuns un morman de gunoi la marginea satului? Tot oameni sunt şi aceia, deşi mai degrabă fiare...

Şi ei au avut, probabil, părinţi şi bunici, dar nu vor fi fost din aceia care cresc oameni, care îşi ajută vecinii, care dau o cană de apă unui străin însetat, cărora le pasă. Nu-i vor fi iubit îndeajuns, nu-i vor fi învăţat de bine, cine ştie?

Citit 1620 ori Ultima modificare Duminică, 22 Septembrie 2024 15:35

Mai multe din această categorie:

1 comentariu

  • postat de Un roman
    Luni, 23 Septembrie 2024 15:06
    185.19.166.***
    Aveți dreptate doamnă. Totuși e o vorbă "a fi om e lucru mare ".Am citit pe site-ul unei publicații că un om de afaceri a venit cu ajutoare, dar și cu un viitor candidat după el. Îmi cer scuze ,dar asta nu este compasiune, este campanie electorală !
    0
    9

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.