Vrem o ţară ca afară, dar noi să nu facem nimic sau cât mai puţin pentru a reuşi treaba asta. Cam acesta ar fi refrenul demn de repetat, aproape zilnic, în Galaţi (dar, să nu ne minţim, cam peste tot prin ţară), unde, în timp ce o parte a populaţiei şi-ar dori, în schimbul impozitelor şi taxelor în continuă creştere, un grad de curăţenie şi organizare care măcar să semene cu cel de afară, o altă parte face gesturi reprobabile, cum ar fi lăsatul gunoiului la întâmplare, în coşurile stradale, pe lângă ele sau, mai nou, la rădăcina unor arbori de pe domeniul public. Chiar ieri, un cetăţean gălăţean responsabil, care şi-ar dori şi dumnealui o ţară ca afară, ne-a trimis fotografii cu o asemenea grămadă de gunoaie, care creşte săptămânal pe strada Poşta Veche pe la numărul 94. Evident, omul nostru nu este de acord cu chestiunea, iar noi ne întrebăm de ce nu se sesizează în acest sens Poliţia Locală, fiindcă depozitarea la întâmplare a gunoiului nu este, evident, legală.
Asemenea situaţii se întâlnesc în mai toate cartierele Galaţiului, sub o formă sau alta. În Micro 17, coşurile stradale sunt folosite pe post de tomberoane pentru pungile mari de gunoi scoase din apartament şi neduse, din lene şi lipsă de educaţie, la punctul de colectare a gunoiului. Ba chiar, zilele trecute, cineva abandonase la un asemenea coş stradal, la intersecţia străzilor Argeşului şi Oltului, un ditamai geamul, care, evident, se făcuse bucăţi, punând în pericol copiii şi animalele de companie care treceau prin zonă.
Nici nu este de mirare, în acest context, că anunţul Primăriei privind instalarea unor tomberoane inteligente, pe care să le accesăm cu carduri, a fost primit nu doar cu suspiciune şi neîncredere de către cetăţeni, ci cu un adevărat val de comentarii negative, oamenii dând glas tuturor frustrărilor pe care le-au acumulat în materie de colectarea gunoiului şi menţinerea curăţeniei în oraş. Dacă noi nu reuşim să determinăm oamenii să pună gunoiul în tomberon, nu alături sau ambalajele în coşuri, nu pe lângă ele, cum vor impune folosirea cardurilor şi, eventual, o taxare în relaţie cu cantitatea de deşeuri produsă, chestiune pe care gălăţenii o anticipează la auzul oricărui tip de control în această direcţie?
Calitatea vieţii într-o comunitate nu presupune, din păcate, doar belşugul individual şi posibilitatea de a-ţi asigura, pentru tine şi familia ta, confortul dorit. Este nevoie ca şi vecinii să gândească, în linii mari, ca tine, să facă eforturi pentru binele comun, să respecte regulile de convieţuire etc. Ca să avem o ţară ca afară, ar trebui nu doar să vrem toţi asta, dar să şi facem, fiecare, ce putem pentru a ne atinge dezideratul. Inclusiv să-i atragem atenţia vecinului nesimţit.
