Una dintre ideile nocive cu care timp de mai bine de jumătate de secol generaţii întregi de români au fost intoxicate ideologic a fost şi aceea că pe noi „nu interesează decât ţărişoara noastră”.
Noi, cu râul, ramul, diplomaţia sau politica externă au rămas „un moft” de care n-au decât să se ocupe francezii, chinezii, americanii, nemţii şi alte neamuri mai mari şi mai tari. Noi stăm liniştiţi la locurile noastre, noi vrem „linişte şi pace”, chit că mapamondul nu-i o societate de binefacere. Anii de comunism ne-au şters din cap învăţăturile lui Titulescu cum că, mai ales statele mici nu îşi permit greşelile în diplomaţie.
Rezultatul? Astăzi, când românii din Olanda sunt beşteliţi pe site-ul unui partid xenofob, autorităţile române parcă au orbul găinilor şi în afară de anemice declaraţii de complezenţă lasă capul plecat cu gândul, probabil, că nu va fi tăiat de sabia… spaţiului Schengen. Pentru că, da, în aceeaşi Olandă, acelaşi partid radical, a reuşit să impună guvernului de la Haga să ne mai ţină o vreme la porţile „spaţiul comun”…
Culmea, această lipsă de reacţie vine din partea unui Guvern care se laudă că are doi miniştri de Externe… Unde mai pui că şi preşedintele Traian Băsescu, care astă-vară sorta zarzavaturile olandeze prin supermarket, are atribuţii în domeniul politicii externe. Dar nici ministrul titular, Cristian Diaconescu, nici şeful Guvernului, Mihai Răzvan Ungureanu, nici preşedintele nu par a considera ponegrirea românilor din Olanda drept o chestiune suficient de importantă sau de gravă pentru a o aborda într-un mod mai tranşant cu autorităţile de la Haga. Ironia sorţii face că, în timp ce ei se gândesc, poate, ca nu cumva printr-un ton mai intransigent să pericliteze negocierile pe tema spaţiului Schengen, tocmai lipsa de reacţie în faţa xenofobiei să ne micşoreaze pe zi ce trece şansele de soluţionare a problemei.
Demonizarea cetăţenilor români în particular, a celor din ţările est-europene în general, consolidează xenofobia. Iar xenofobia transformată în putere politică în nici un caz nu ne va face viaţa mai uşoară. Din păcate, guvernanţii de azi nu au învăţat nimic nici măcar din propriile greşeli. În perioada în care Răzvan Ungureanu a fost ministru de Externe, în Marea Britanie asistam la primele campanii de imagine îndreptate sistematic împotriva românilor.
Şi atunci reacţia Bucureştiului a fost timidă, nu cumva să tulbure momentul aderării, în 2007, la Uniunea Europeană. Ce s-a întâmplat? Aderarea la UE nu a devenit cu nimic mai uşoară, dar românii au fost transformaţi ca brand european în „vinovaţi de serviciu”, iar reţeta britanică a fost repede preluată şi în ţări precum Italia, Franţa, Belgia, Austria şi, mai nou, Olanda. S-a făcut programul şi pentru săptămâna viitoare: Ministrul român al Justiţiei şi cel al Externelor vor merge la Haga pentru a da „extemporal” pe tema Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
Se ştie de pe acum că vor fi „picaţi”, că despre Schengen vom vorbi eventual mai la vară sau poate la anul. Cât despre atacurile ofensatoare la adresa românilor, ce contează? Cine i-a pus să plece din „ţărişoara” lor? Uite cum încurcă lucrurile. Şi, în fond, să zică mersi că nu mai sunt catalogaţi drept trădători, ca în urmă cu doar vreo două decenii.
