Ca de obicei, după minivacanţele de sărbători, când ne lăsăm atraşi de mirajul luminilor, al petrecerilor cu prietenii şi al bucatelor bune, trezirea la realitate se face brusc, de regulă în prima dimineaţă, neapărat cenuşie, în care ne urnim cu greu către serviciu. Şi, în lumina puţină, vedem, din păcate, acelaşi oraş gri, murdar şi neîngrijit pe care l-am lăsat în 2012, constatăm că pe ici, pe colo gunoierii încă nu au reuşit să ridice resturile petrecerilor, iar câinii sunt la datorie, căutând prin pungile sparte.
Cartierele sunt de acelaşi gri sau bej tern, spart din loc în loc de culorile mult prea tari ale unor faţade refăcute în petice şi în ce nuanţe au vrut proprietarii, de la roz la verde praz şi mov intens, după posibilităţi şi inspiraţie de moment. Cu cărămida aparenţă căzută pe la încheieturi, cu uşi din fier vopsite maro turbat, cu grafitti negru furios, blocurile oraşului îşi arată rănile pricinuite, din loc în loc, şi de artificiile şi pocnitorile mai mult sau mai puţin legale ale nopţii de Revelion.
Să nu ne lăsăm însă înşelaţi de liniştea aparentă. Chiar dacă nu s-au întors încă din vacanţă ori preferă să-şi petreacă încă două zile libere în liniştea şi confortul propriului cămin, gălăţenii sunt activi pe site-urile de socializare şi pe site-ul ziarului, unde şi-au exprimat clar dorinţele pentru noul an, în materie de ambiţii edilitare.
Ce vor oamenii? Numai chestiuni de bun simţ, am spune: curăţenie în toate cartierele, nu doar în centru, renovarea trotuarelor, asfaltarea tuturor străzilor, mult verde în oraş, spaţii de joacă utilate conform normelor de siguranţă în toate cartierele. Şi, chiar dacă formulările diferă, numitorul comun e clar: gălăţenii vor un oraş mai sistematizat, mai curat, mai verde. Vor poliţişti care să amendeze toate abaterile de la reguli, vor străzi pe care să nu se mai parcheze aiurea, după cum îl taie pe fiecare capul, vor parcometre cu staţionare de doar 30 de minute în faţa instituţiilor de interes public, astfel încât să nu se ocupe inutil locurile de parcare de acolo de către oameni care de fapt au treabă în altă parte. În ansamblu, gălăţenii care au rămas în oraş se declară mulţumiţi de petrecerea de Revelion şi de toate manifestările anterioare, dar şi-ar dori ca de acum Primăria să se ocupe îndeaproape de lucrările din oraş, să le supervizeze mai ales pe cele de interes major pentru mulţi cetăţeni (cum a fost, de exemplu, avaria unei conducte a Apă-Canal, care a ţinut zile întregi două cartiere cu apa la debit minim, deşi iniţial reparaţia ar fi trebuit să dureze doar 24 de ore) şi să vegheze ca banii noştri, ai tuturor, să fie cheltuiţi mai cu cap.
N-am putea spune că dorinţele concetăţenilor noştri sunt imposibil de realizat. E drept, asfaltarea tuturor străzilor e poate mai greu de realizat în timp scurt, dar am vrea măcar să vedem că, acolo unde se fac, lucrările se execută ţinând cont de toate detaliile. Nu mai vrem, ca pe strada Oltului, de exemplu, trotuare la care nivelul asfaltului e mai jos decât al bordurilor, iar toată apa de la ploaie ori provenită din zăpada topită rămâne acolo, grămadă. Ne-am săturat de "se poate şi-aşa". Vrem ca lucrările anunţate frumos, prin pancarta de rigoare, să dureze exact cât scrie acolo, iar la final să se facă şi curat la locul de muncă. Iar pentru asta nu avem nevoie de zânul cu fustiţă de balet din reclama unei bănci româneşti. Din câte-mi amintesc eu, pentru asta avem primar, nu?
