Ziua în care scriu acest articol, 20 ianuarie, este cunoscută drept Blue Monday sau ziua cea mai urâtă a anului, în care suntem cei mai predispuşi la depresii. E drept, nu cunoşteam semnificaţia până în 2014, poate şi pentru că motivele de depresie ale altora naţii nu coincid cu ale noastre. Dacă în nordul Europei şi în Canada, de exemplu, motivul cel mai des întâlnit pentru o stare emoţională proastă este vremea urâtă - şi se pare că de aici şi supranumele acestei zile de luni din ianuarie - în ceea ce ne priveşte, depresia loveşte din cu totul alte raţiuni.
Personal, mă deprimă îngrozitor perspectiva ca oraşul să rămână fără căldură, mai ales că prognoza meteo arată clar că iarna e departe să se fi terminat şi că, în plus, temperaturile prietenoase de până acum vor fi în scădere.
Apaterm a început, tot în această zi de 20 ianurie, operaţiunea de blindare a 39 de asociaţii de proprietari din Galaţi care însumează o datorie de 7.853.705 lei şi au achitat, de la începutul lunii decembrie până în prezent, însumat, 23.479 lei. Măsura de blindare care, pe termen mediu, vizează toate asociaţiile cu datorii foarte mari şi plăţi foarte mici este luată ca o măsură de protecţie a celorlalte peste 550 de asociaţii de proprietari care fie sunt cu plăţile la zi, fie au făcut constant eforturi vizibile pentru diminuarea datoriilor.
Vestea asta, deşi ar trebui să mă bucure, fiindcă, din fericire pentru mine, nu locuiesc într-una dintre zonele cu asociaţii rău-platnice, nu face decât să mă deprime şi mai mult. Pentru că, sunt convinsă, printre multele familii de gălăţeni din asociaţiile blindate, există cel puţin câteva zeci care şi-au plătit la timp întreţinerea. Şi, indiferent ce raţiuni economice s-ar invoca, indiferent ce motive de legalitate ar fi suite în vârf de băţ de reprezentanţii Apaterm şi ai Electrocentrale, nu este nici normal, nici moral, ca un om care-şi plăteşte la timp facturile să nu mai beneficieze de serviciul cu pricina.
Ni se tot scot ochii că, vezi Doamne, contractul cu Apaterm nu e individual, ci la grămadă, pe asociaţie, nici măcar pe bloc, pe scară etc. Bun, dar cine s-a lăudat că face convenţii individuale de plată? Eu sau Apaterm? Mi se pare mie, sau Primăria anunţase că, în cazul decesului Apaterm, vor fi încheiate contracte individuale cu nou-înfiinţata Calorgal? Bun, Apaterm nu a murit, dar de ce nu face ea aceste înţelegeri individuale, ca să poată, pe urmă, să-şi recupereze banii direct de la datornici? O mulţime de întrebări, niciun răspuns clar. Şi atunci, cum să nu-ţi treacă prin minte că se doreşte ca gălăţenii să rămână datori, că se doreşte ca banii să nu fie recuperaţi?
Personal, m-am săturat să aud mereu: "Nu se poate!". Nu se poate să vă debranşaţi, am reabilitat punctele termice. Nu se poate să vă dăm apă caldă în acelaşi timp cu căldura, nu avem bani să plătim gazul. Nu se poate să vă dăm căldură la parametrii normali, vecinii din cartierul alăturat nu au plătit întreţinerea din primul mandat de primar al lui Nicolae. M-am săturat să-mi pun ventile cu auto-aerisire la calorifere fiindcă altfel trebuie să dorm cu şurubelniţa sub pernă, pregătită să le aerisesc ori de câte ori se schimbă presiunea în sistem. Vreau să-mi fie cald, atât. Să dau banu', da' să-mi fie cald.
