Podul lui Kafka peste Dunărea noastră

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Dintre toate promisiunile electorale cu care am fost momiţi în ultimii 20 de ani, de când am eu drept de vot, cea a podului peste Dunăre s-a transformat deja în legendă urbană. Dar o legendă în care sâmburele de adevăr e mic, micuţ, aproape că nu se mai vede, nici copiii nu-l mai cred.

Ne-am săturat de câte ori am auzit despre pod, mai nou chiar tunel pe sub fluviu, atât de la administraţia gălăţeană, cât şi de la cea brăileană, fiindcă, indiferent de culoarea guvernării locale, cele două entităţi nu s-au putut pune de acord nici asupra acestui proiect de maximă importanţă pentru zona noastră, după cum nu au făcut front comun nici în privinţa aeroportului.

Chiar credeam că nu mai pot auzi nimic surprinzător pe această temă, întoarsă pe toate părţile, despachetată şi iar împachetată într-un ambalaj mai strălucitor, pentru a fi propulsată în programul electoral al unui partid sau altul, al unui candidat sau altul, la nesfârşit.

Ei bine, m-am înşelat. Realitatea pe care ne-o servesc guvernanţii depăşeşte cu mult imaginaţia unui jurnalist, deşi, Dumnezeu ştie, de imaginaţie nu duc lipsă.

Potrivit unei ştiri prezentate miercuri de Ziarul Financiar, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a scos de la naftalină podul suspendat de la Brăila, un proiect ambiţios pentru judeţele Brăila, Galaţi şi Tulcea, a cărui construcţie fusese aprobată în urmă cu 20 de ani. Adică exact atunci când apăreau primele promisiuni la care mă refeream mai sus. Acum, aflu cu stupoare că se va organiza o licitaţie pentru reactualizarea studiului de fezabilitate al acestui proiect. De ce e nevoie de reactualizare? Fiindcă acum trei ani a fost realizat un asemenea studiu, dar pentru trecerea la fapte, respectiv la construcţia podului, n-au fost fonduri. Şi timpul a trecut, iar studiul cu pricina a expirat, pur şi simplu.  Actualizarea documentului este estimată de CNADNR să coste între 10,6 şi 12,6 milioane de lei (2,4-2,8 milioane de euro) şi va fi finanţată din bani europeni şi de la bugetul de stat.

Tot căutând să aflu cât a costat primul studiu de fezabilitate, aşa, să ne lămurim şi noi câţi bani se duc pe apa sâmbetei într-un proiect care nu avem garanţia că va fi vreodată dus la bun sfârşit, am aflat lucruri care mă pun şi mai mult pe gânduri. Potrivit unor informaţii publicate în 2012 de "România liberă", un studiu de fezabilitate pentru acest proiect fusese realizat în 2003, de către Ministerul Transporturilor, care găsise la momentul respectiv şi companie chineză interesată să investească în proiect. Dar Guvernul a abandonat proiectul, după alegerile din 2004. Evident, studiul de fezabilitate respectiv a expirat, la fel cum s-a întâmplat şi cu cel făcut în urmă cu trei ani, şi care acum trebuie actualizat. Pe bani mulţi.

Nu ştiu cum se văd lucrurile de la dumneavoastră, dar mie, una, îmi este clar că pod n-o să apucăm noi. Poate nepoţii, dacă se schimbă ceva în ţara asta, totuşi, măcar în următorii 20 de ani. Între timp, diverse firme vor lua milioane euro ca să facă studii de fezabilitate. Interesant de urmărit, în acest context, cine câştigă licitaţia. Al cui nepot, fin, unchi sau naş mai bagă la teşcherea o tuflă bunicică de euro, pe spinarea noastră?

Citit 1751 ori Ultima modificare Vineri, 20 Iunie 2014 07:13

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.