Haide să vorbim despre tine astăzi. Tragi cu nesaţ din ţigară de ani buni, indiferent de locul în care te afli. Poate doar în biserică să te abţii, că acolo e loc de tămâie, nu de gudron. La început, a fost un moft, o distracţie copilărească, pentru că toţi băieţii din cartier fumau, aşa că nu puteai fi tu mai prejos. Acum, însă, e un viciu care nu te lasă să îl laşi. Ai încercat să renunţi la pachetul cu 20 de ţigarete din buzunar, şi nu odată. Ai aruncat brichete, ai călcat ţigările în picioare, după care doar ţi-a părut rău că ai aruncat nişte bani pe apa sâmbetei şi te-ai dus să îţi iei altele. Fumezi la nervi, fumezi la cafea, fumezi la masă, fumezi la ceai, fumezi după masă şi în toate pauzele de lucru. Dacă ţi s-ar permite, probabil ai fuma şi cât ai munci. Ah, ce viaţă au zilierii, nu? Şi bani, şi ţigări din belşug.
Numai că, de pe la jumătatea lui martie, nu o să mai poţi fuma unde vrei. O să fii limitat între a fuma acasă, între pereţii tăi, sau pe stradă, pentru că, în rest, cam toate spaţiile închise şi publice vor avea interzis la fum de ţigară. Şi se lasă cu amenzi, în caz contrar! Proprietarii de baruri, chiar şi ospătarii te vor da afara dacă nu îţi stingi ţigara, în timp ce la serviciu, chiar dacă toţi colegii tăi sunt fumători, vei fi somat de şef să renunţi, că nu vrea să plătească pentru viciul tău.
Şi o să-ţi fie greu, mai ales la câte o bere, un vin sau o cafea. O să simţi cum alunecă cu noduri, dar o să te înveţi şi cu asta. Cel mai avantajat va fi prietenul tău, nefumătorul, pentru că şi despre el vreau să îţi vorbesc astăzi. El nu se va mai îneca cu fumul tău de ţigară şi, cel mai important, nu va mai ajunge acasă mirosind a scrumieră. El este cel care se bucură cel mai tare de legea anti-fumat, chiar dacă tu eşti ofticat şi îţi vine să ieşi în stradă, la proteste. Te-ai obişnuit cu mirosul de scrumieră care ne înconjoară şi nu vrei o schimbare, de data asta.
Prietenul tău va putea, în sfârşit, să mănânce într-un pub având în jur aer curat, miros de cafea sau ceai şi zero gudron. A mai avut o dată şansa asta, când s-au făcut spaţii de nefumători în unele restaurante din Galaţi, numai că atunci nu putea să le frecventeze, pentru că toţi prietenii lui, inclusiv tu, erau fumători. Acum, în primele luni, probabil o să fii agitat, o să dai mult din picior şi toate glumele bune pe care le spuneai la o ţigară cu prietenii ţi se vor părea atât de proaste încât nu îţi vor smulge vreun zâmbet. Dar te obişnuieşti, că aşa e normal, într-o ţară civilizată.
La urma urmei, când ai fost în Anglia, Italia, Franţa sau Germania, ai venit acasă şi le spuneai tuturor cât de fain e în barurile lor, că nu se fumează şi miroase frumos. Acolo îţi plăcea civilizaţia, îţi plăcea că toată lumea respecta legea. Acum, e doar rândul tău să faci acelaşi lucru şi să te aliniezi la standardele altora. Şi-aşa vrei o ţară ca afară!
Bine, asta dacă nu faci parte din categoria celor care plănuiesc, la vară, să se aşeze lângă mesele de nefumători pe terasele restaurantelor şi să sufle, ostentantiv, tot fumul către ei. Asta, bineînţeles, după ce i-au întrebat dacă fumează. Curată educaţie, nu alta!
