“Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să fac, cu bună-credinţă, tot ceea ce îmi stă în puterile şi priceperea mea, pentru binele locuitorilor municipiului Galaţi. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”. Domnilor aleşi, ştiţi ce este? Jurământul de consilier pe care ar trebui să-l depuneţi astăzi, aşa cum ar fi trebuit să o faceţi vineri. Unii îl ştiţi, l-aţi mai rostit de câteva ori, iar câţiva dintre domniile voastre vă aflaţi încă sub jurământ. Nu mă apuc de analize stilistice, doar reţin câteva sintagme.
Bună-credinţă?! Din asta au avut gălăţenii care, prin votul lor, v-au aşezat pe scaunele de ales, de pe care, vineri, unii dintre dumneavoastră v-aţi ridicat deîndată. Fireşte, argumentele invocate sunt temeinice. Aţi obţinut voturi suficient de multe ca să emiteţi pretenţii la funcţiile de răspundere ale oraşului: posturile de viceprimari, şefia comisiilor de specialitate şi de aici recrutarea conducerilor societăţilor edilitare. Pretenţii pentru noi, cei care v-am votat, sau pentru voi, cei care sunteţi aleşi?
Pragmatic vorbind, viceprimarii fac ceea ce le spune primarul. Şi vorba unui consilier cu state vechi: „De ce să fiu viceprimar? Ca să mă pună primarul să mă ocup de cimitire şi de şedinţe?!”. Şefia comisiilor este importantă, dar la fel de importante sunt şi semnăturile membrilor structurilor respective, fără de care orice proiect ar iniţia primarul rămâne în sertare, dacă aleşii nu îşi dau avizul!
„Puterile şi priceperea mea”, zice jurământul. Puteri aveţi, cele pe care vi le-au dat gălăţenii prin vot, dar mai ales partidul, când v-a pus pe loc eligibil, pe lista de candidaţi. Cât despre pricepere, cei cu state vechi de consilieri aţi dovedit deja ce puteţi, iar ceilalţi suntem siguri că abia aşteptaţi să vă dovediţi valoarea. Asta, desigur, după ce depuneţi jurământul de consilier local… Azi? Peste trei zile?
„Binele locuitorilor”, mai spune jurământul. „Binele” ăsta ar putea însemna nişte duşuri reci pentru gălăţenii dependenţi de sistemul centralizat de încălzire, căruia trebuie să-i mai pompaţi nişte bani, ca să nu crape. Duşurile reci n-ar fi o problemă mare mai ales pe vremurile acestea caniculare! Şi să vedeţi cum dogoreşte soarele în staţiile de transport în comun, fără refugii! Şi, fericiţi că scăpaţi de razele care vă lovesc în moalele capului, să urcaţi în etuvele pe roţi numite autobuze SH. Să simţiţi cum aerul încins şi miasmele vă ard gâtul şi pielea. Şi să faceţi saună umedă de sudoarea proprie şi eventual, a vecinilor, până la destinaţie. O bucurie!
V-am încins? Nu vreţi saună în autobuz, nici duşuri reci? Atunci poftiţi de vă răcoriţi la bazinul de la Plaja Dunărea! Ah, e închis din august 2014, în caz că aţi uitat! În special cei care aţi promis că-l faceţi aqua-land. Asta în timp ce unii n-au nici apă de băut, şi nu din vina lor, ci din cauza vecinilor datori! Şi dacă n-au bani de branşament propriu… aşteaptă cisterna. Ah, dar nu unii dintre dumneavoastră aţi promis trei metri cubi de apă de căciulă pentru cei nevoiaşi? Doar n-a fost promisiune pe apa sâmbetei?!
Nu de alta, dar jurământul de ales mai spune ceva: „Aşa să vă ajute Dumnezeu!”. Chiar aşa!
