După ce ne-au obligat, o bună bucată din vară, să trăim ca în junglă din cauza bălăriilor şi a spaţiilor verzi neîngrijite, despre care se prefăceau că nu au cunoştinţă, în ciuda sesizărilor oamenilor, reprezentanţii Gospodărire Urbană ne dau, mai nou, cu crengile în cap. Evident, nu la propriu, ci la figurat.
O banală „furtună” de toamnă a făcut, vineri noapte, prăpăd în anumite zone ale oraşului, şi nu puţine au fost sesizările gălăţenilor, care s-au trezit ba cu străzi blocate, ba cu maşinile „accesorizate”, ori chiar cu maldărul de surcele în spate. Îmi este groază să-mi imaginez cum ar arăta Galaţiul după o furtună serioasă şi câţi oameni ar ajunge la spital, accidentaţi, din cauza crengilor retezate de vânt sau a copacilor puşi la pământ. Mă gândesc că în orice oraş civilizat, societăţile publice cu atribuţii pe linia întreţinerii spaţiilor verzi, fasonarea copacilor şi nu numai, ar trebui ca, la începutul toamnei (măcar atunci), să facă un aşa-zis recensământ al arborilor din oraş. Aşa ar putea identifica mare parte dintre copacii care au probleme şi riscă să provoace pagube de orice naturală, motiv pentru care ar trebui urgent fasonaţi şi tăiaţi, iar în locul lor replantaţi puieţi. Tot aşa, angajaţii societăţii ar putea identifica, cu destulă uşurinţă, crengile uscate, care necesită a fi tăiate, pentru a nu lăsa lat vreun cetăţean care, culmea, mai şi contribuie la salariile tuturor angajaţilor societăţii publice. Ideal ar fi ca aceste acţiuni să fie făcute cu simţ de răspundere, nu cum s-a întâmplat în urmă cu aproximativ doi ani, când copaci sănătoşi şi viguroşi au fost fasonaţi în bătaie de joc, iar la doar câteva luni nu mai puteau fi salvaţi din cauză că erau deja uscaţi!
În urmă cu un an, întrebaţi cine dictează tăierile de arbori şi fasonările, şefii Gospodărire Urbană ne spuneau că „pentru arborii situaţi pe aliniamentele stradale, Direcţia Tehnică a Primăriei Galaţi stabileşte străzile pe care să acţioneze societatea pentru fasonarea arborilor care încurcă vizibilitatea autovehiculelor, impietează circulaţia pietonală, camuflează semnele de circulaţie şi becurile de iluminat, prezintă pericol de spargere a geamurilor apartamentelor sau instituţiilor”. Tot şefii instituţiei ne comunicau că un arbore trebuie tăiat dacă este uscat complet, este dezrădăcinat şi prezintă pericol de prăbuşire, este rupt şi crengile sale sau trunchiul pot produce accidente, este scorburos sau atacat de dăunători.
Culmea, astfel de copaci sunt cam peste tot prin oraş, iar nimeni nu se atinge de ei. În Mazepa, oamenii „urlă” de ani buni, pe Siderurgiştilor sunt copaci pe sfert sau chiar jumătate uscaţi, iar nimănui nu-i pasă. Mă gândesc şi eu, Gospodărire Urbană chiar nu se poate autosesiza? Mi-e greu să cred că şefii din Primărie s-ar pune de-a curmezişul unor acţiuni menite să protejeze oamenii, ba chiar să aducă mici îmbunătăţiri estetice acestui oraş prăfuit şi ponosit.
Până când societatea, prin şefii instituţiei, va da dovadă că renunţă la delăsare şi-şi va eficientiza activitatea, noi îi vom tot plăti, iar ei ne vor da cu crengile în cap.
