Şcoala românească este percepută într-o perspectivă sumbră de către majoritatea respondenţilor unui sondaj IRES, comandat de Uniunea Editorilor din România (UER) Potrivit rezultatelor calitative ale studiului, există multă birocraţie, şcolilor le lipsesc dotările, mai ales celor din mediul rural, iar ceea ce se învaţă în şcoală este mult prea teoretic şi fără corespondenţă pe piaţa muncii.
Nemulţumirile intervievaţilor fac referire şi la calitatea miniştrilor educaţiei, la caracterul învechit al sistemului de învăţământ, dar şi la probleme de comunicare dintre profesori şi părinţi.
Părinţii intervievaţi reclamă materia încărcată şi volumul temelor pe care trebuie să le rezolve copii, astfel că acestora din urmă nu le mai rămâne suficient timp pentru joacă sau activităţi extraşcolare.
Conform sondajului, elevii din România sunt percepuţi de către profesorii intervievaţi ca fiind dezinteresaţi, dezorientaţi, oportunişti, stresaţi, mai pragmatici decât alte generaţii, cu capacitate de concentrare scăzută, proactivi. Profesorii sunt caracterizaţi de către părinţi ca fiind implicaţi, devotaţi, însă unii dintre ei sunt prezentaţi în termeni puţin favorabili, dascălii fiind criticaţi pentru dezinteresul faţă de actul educaţional, iar metodele lor de predare sunt descrise ca fiind neatractive pentru elevi.
Potrivit studiului, responsabilitatea pentru starea actuală a învăţământului românesc aparţine: instituţiilor, ministerului, inspectoratelor şcolare, mass-media, societăţii, programei şcolare, dar şi profesorilor şi elevilor.
În schimb, potrivit rezultatelor cantitative ale studiului, 77 la sută dintre respondenţi au declarat că au o părere bună şi foarte bună despre şcoala românească, doar 18 la sută afirmând că au o părere proastă despre învăţământul din ţara noastră.
De asemenea, datele studiului relevă faptul că, deşi rata de acces la internet la domiciliu în România este foarte ridicată (95 la sută dintre participanţii la studiu), rata de utilizare în şcolile româneşti a noilor tehnologii dedicate procesului educaţional, conform datelor furnizate de către părinţi, este foarte scăzută, doar 10 la sută dintre intervievaţi declarând că în şcoala în care învaţă copiii lor sunt utilizate manuale digitale şi 15 la sută că sunt folosite platforme e-learning.
