Care sunt proiectele şi investiţiile în derulare ale Universităţii "Dunărea de Jos", precum şi poziţia acesteia referitoare la plagiat şi etica universitară, aflăm dintr-o discuţie cu rectorul instituţiei, prof. univ. dr. Lucian Puiu Georgescu.
- Cum se asigură echilibrul între teorie şi practică la Universitatea „Dunărea de Jos”, sunt studenţii pregătiţi pentru viaţa reală şi piaţa muncii?
- Există programe de practică și stagii pe care studenții le fac, la toate specializările Universității, de la mici proiecte, până la unele de anvergură. Avem proiecte mari în care studenții de la istorie sunt implicați în lucrul pe șantiere arheologice, cei de la Litere sunt implicați în diferite proiecte legate de biblioteci, de fondul de carte, de documentare, de arhivare sau fac stagii în școli și licee, în cadrul modulelor de pregătire psiho-pedagogică. Evident, se face practică inclusiv în domeniul tehnic, de pildă, marți, am avut o întîlnire la București organizată de Liberty Steel, cu care avem un program în care suntem implicați, Green Academy, iar ieri (miercuri, 26 ianuarie - n.a.) am avut o discuție cu reprezentanții Petrom, pentru programe mari, cu proiecte de cercetare, la nivel de licență, master și doctorat, ceea ce creează oportunități pentru studenți, atât pentru a-și definitiva pregătirea profesională, dar și pentru a avea contact cu viața reală, cu viitoarea lor profesie. Este esențial contactul cu mediul economico-social. Sunt foarte multe contracte, peste 100, prin care trimitem studenții în stagiu. Chiar am avut un contract, acum câteva săptămâni, cu Yazaki, prin care firma asigură opt stagii plătite pentru studenții de la Inginerie. Noi avem deschidere și niciodată nu am refuzat un partener pentru stagiile de practică.
- Există o îngrijorare majoră privind nivelul de pregătire şi capacitatea absolvenţilor de astăzi de a se adapta la viaţa reală. Cum o combateţi?
- Organizarea minții se face prin mai multe moduri, dar fără o pregătire sistematică e mai greu. Există și autodidacți mulți în lumea asta, dar sunt profund minoritari. Fără studii organizate și sistematice, fără niște mentori care sunt cadre didactice de calitate, șansa unui tânăr de a nu se lăsa năpădit de tsunamiurile de informații, unele adevărate, unele false, de pe canalele media existente este mică. Școala superioară are misiunea să sistematizeze modul de gândire, să algoritmizeze, într-un anumit fel, modul în care tânărul acceptă, filtrează și analizează informația pe care o primește. Noi încercăm să îi învățăm pe studenții noștri să analizeze critic informația primită, poate asta este cea mai importantă misiune a învățământului superior.
- Este primul lucru pe care îl spunem și noi începătorilor: nu o crezi nici pe mama, dacă îți spune ceva, orice informație se verifică!
- Exact. E important și fiindcă există tendința în jurnalism de a se prelua rapid informații care au un caracter ieșit din comun, informația asta se vinde bine, din păcate, nu doar la noi, ci la nivelul întregii lumi. Profesionalismul este important în fiecare meserie. Orice om care muncește trebuie să se specializeze, dar să aibă grijă și de mintea, și de sufletul lui, de aceea universitatea este și un loc de cultură, și unul în care tinerii învață să comunice între ei, dar mai ales să-și organizeze mintea. Asta ne străduim noi să facem, în cele mai bune condiții pe care le putem asigura.
- Dacă puneți în balanță studenții de azi cu cei de acum 25 de ani, cu care ați pleca mâine la război, evident, ipotetic vorbind?
- Eu încerc să mă desprind de paradigma aceea pe care o afișează cei din generația mea, deci mă feresc să spun „pe vremea mea era mai bine, eram mai mulţi, eram citiţi, eram mai serioşi etc”. Comparaţia nu se poate face decât în ceea ce priveşte gradul de inteligenţă, pe care îl consider relativ constant. Gradul de inteligenţă al generaţiilor actuale este similar cu al celor de acum 20-30 de ani. Nu există o linie egalizatoare, nu pot fi puşi toţi în aceeaşi oală, o comparaţie nu ar fi posibilă decât dacă toţi ar fi în acelaşi context, ceea ce nu este cazul. Una era când făceam eu doctoratul, când alergai după o informaţie, la propriu, o grămadă, cu totul altceva e acum. Eu, după primul an de doctorat în România, m-am dus în Franţa, unde lucrurile erau diferite, apoi m-am întors în România, care era atunci mult rămasă în urmă faţă de Franţa, a fost dificil. Acum, dacă aş compara posibilităţile de informare ştiinţifică ale universităţii noastre cu orice universitate din lume, nu doar din UE, am fi pe picior de egalitate fără nicio discuţie. Accesul pe care studenţii noştri îl au la toate sursele de informaţie, vorbesc de cea ştiinţifică, pe toate domeniile de prioritate pe care le are universitatea, adică peste 80 de specializări, este absolut comparabil cu al oricărei universităţi din lume. Accesul la internet, baze de date, reviste este absolut gratuit, ceea ce nu se întâmplă în multe universități din lume, iar investiţiile în acest sens continuă.
- Apropo de investiţii, „Dunărea de Jos” are în derulare, până în 2023, cel mai mare plan de investiţii din istoria sa. La ce obiective ne referim?
- Universitatea are, într-adevăr, un plan de investiţii record, de 100 milioane de euro, pentru perioada 2021-2023, cel mai mare din istoria sa. Pe lângă reabilitări, modernizări şi dotări la căminele existente, se va mai construi un cămin nou (4,5 milioane de euro) şi se va reabilita, moderniza şi dota corpul de spaţii de învăţământ Y. Vom construi o cantină nouă şi o hală de microproducţie în corpul J (1,5 milioane de euro), iar 2 milioane de euro vor fi folosiţi pentru reabilitarea reţelelor de termoficare şi eficientizarea termică a spaţiilor. Cea mai mare investiţie, de 25 milioane de euro, va fi pentru amenajarea Complexului Sportiv Multifuncţional "Portu Roşu", urmată de cea din programul REXDAN, de 20 milioane de euro, amenajarea şi dotarea complexelor de la Soveja şi Sfântu Gheorghe, câte 10 milioane de euro fiecare.
Lucrările de reabilitare a Complexului sportiv "Portu Roşu" vor începe în 2022, valoarea totală a proiectului fiind de 25 milioane de euro. Va fi un complex multifuncțional, modern, cu tribune și vestiare în totalitate refăcute, cu o mică zonă de recuperare medicală pentru sportivi, iar 30% din energia necesară funcționării va fi asigurată de panouri solare
(prof. univ. dr. Lucian Puiu Georgescu, rectorul Universităţii "Dunărea de Jos")
- Despre unele dintre programe s-a mai vorbit, multe dintre investiţii sunt în premieră, la ce să se aştepte studenţii şi când?
- Vom avea, pentru prima dată, o Bibliotecă Centrală a Universităţii, în clădirea de pe strada Gării, la Ştiinţe Economice, pe două nivele, aceasta urmând să fie funcţională undeva prin mai 2022. Un milion de euro a fost investiţia aici, vom avea o bibliotecă unitară, care va fi şi fizic, şi estetic, şi informaţional la nivelul oricărei biblioteci din lumea asta. Pe lângă investiţia în bibliotecă, alte 5 milioane de euro vor merge în digitalizare şi dotare cu echipamente IT. La noi, orice student la licenţă, master sau doctorat poate să consulte orice revistă din lume, chestiune care este o operaţiune foarte scumpă, pentru care plătim foarte mult, dar merită!
- Condiţii pentru performanţă există, dar cum stăm cu exigenţele la „Dunărea de Jos”? În lumina recentului scandal privind plagiatul, care îl vizează pe premierul ţării, precum şi a acuzelor că se scot doctori pe bandă rulantă, care este poziţia Universităţii şi a dumneavoastră referitor la acest subiect?
- Noi avem acum aproape 600 de studenţi la doctorat, la aproape 12.000 de studenţi clasici (la licenţă şi master - n.a.), un număr absolut rezonabil. De altfel, universitatea noastră a fost printre primele cinci din România care au depus dosarele de acreditare, noi făcând acest lucru pentru patru şcoli doctorale, cu 16 domenii. Sunt mândru să spun că în luna decembrie 2021 a apărut oficial, prin hotărâre de guvern, pentru prima dată, acreditarea Universităţii ca instituţie organizatoare de studii doctorale. Unul dintre criteriile aplicate a fost cel legat de etică. Noi avem o politică specifică privind etica universitară, deontologia şi aspectele legate de proprietate intelectuală. Din 2016, toate tezele de doctorat de la noi trec în mod obligatoriu prin verificarea anti-plagiat, cu un soft special, agreat la nivelul Ministerului Educaţiei şi nu am avut niciun refuz de teză de doctorat pe motiv de plagiat. Poziţia noastră, exprimată şi în strategia universităţii, este că există o legislaţie în domeniu şi nişte norme morale, introduse într-un statut deontologic pe care universitatea l-a adoptat şi care corespunde cu cel de la nivelul UE. Nu am avut probleme în acest sens şi sper din toată inima nici să nu avem. Nu avem cazuri de plagiat. De doi, trei ani avem o politică şi mai severă din acest punct de vedere, pentru că este vorba despre imaginea şi responsabilitatea persoanei, a doctorandului, a conducătorului de doctorat şi a universităţii, a comisiei de doctorat, care este naţională. Teza de doctorat trece printr-o verificare prealabilă anti-plagiat, după care trece printr-un consiliu de etică de la noi, după care este aprobată de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU). Este o filieră care în acest moment zic eu că nu are falie prin care să se strecoare ceva. Condiţiile de obţinere a unui titlu doctoral la Universitatea “Dunărea de Jos” sunt mult peste media naţională. La o teză este nevoie să demonstrezi că nu numai cei din universitate au verificat, ci şi alţii. De aceea, se impune publicarea în reviste de specialitate naţionale şi internaţionale, care au comitete de lectură care verifică atât conţinutul, cât şi calitatea ştiinţifică, dar şi respectarea normelor de protejare a dreptului intelectual. Suntem la maximum cu normele de etică şi deontologie ştiinţifică, pentru că nu ne permitem niciun rateu. Noi am introdus în sistemul anti-plagiat şi lucrările de master, şi pe cele de licenţă, astfel încât studenţii să ştie exact care sunt limitele preluărilor de informaţii din alte surse, faptul că acestea trebuie citate, cum anume. Studenţii noştri trebuie să înveţe de la început care sunt regulile în lumea asta. Fiindcă, dincolo de organizarea creierului şi a modului de a gândi, pe care trebuie să o facă orice facultate, există şi mesajul cultural al apartenenței la o anumită categorie de persoane şi însuşirea unor reguli privind respectarea drepturilor celorlalți, eliminarea oricăror forme de discriminare şi respectarea dreptului la proprietate intelectuală, care, pentru un absolvent de studii superioare, este o regulă de bază.
Avem o strategie specifică anti-discriminare la nivel de universitate, corespunzătoare total cu cea recomandată la nivelul Uniunii Europene
(prof. univ. dr. Lucian Georgescu, rectorul Universității "Dunărea de Jos")
Lucrări de reabilitare, modernizare şi dotare la căminele:
- B (2 milioane de euro)
- C (2,5 milioane de euro)
- D (2,6 milioane de euro)
- F (1 milion de euro)
- G (3,5 milioane de euro)
- IA (2 milioane de euro)
- IB (2,1 milioane de euro)
- LSG (1,8 milioane de euro)
Foto galerie. 1. Lucrările la noul cămin al Universităţii "Dunărea de Jos" sunt în derulare. 2. Cantina nouă şi hala de microproducţie. 3. Biblioteca Centrală Universitară este aproape gata
