Terapie de grup

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

În timp ce Grecia se pregăteşte pentru un nou scrutin electoral, pe 17 iunie, liderii europeni fac terapie de grup, la Bruxelles, pentru a se obişnui cu ideea că extrema stângă elenă ar putea să câştige alegerile legislative. Din socialişti şi conservatori, partidele care, de voie, de nevoie, au participat la încheierea acordului de austeritate cu FMI şi UE, au rămas doar umbra, iar radicalii din Syriza sunt pe cale de a trece din poziţia a doua în poziţia întâi pe scena politică a ţării. Evenimentele din Grecia par a-i pune serios pe gânduri pe liderii europeni adepţi ai politicilor de austeritate. Peste tot astfel de planuri au fost întâmpinate cu ostilitate de populaţie, iar în unele ţări au marcat o ascensiune a partidelor radicale. Promisiunile populiste alimentează exasperarea unei populaţii sătule să facă faţă unei crize economice care pare fără sfârşit. Victoria Syriza în Grecia, extrema stângă fiind creditată în prezent cu aproape 30 la sută din intenţiile de vot, va însemna, practic, îngroparea acordului încheiat cu UE şi FMI. Următorul pas, în cazul în care noile autorităţi renunţă la politica de austeritate, ar fi oprirea ajutoarelor financiare externe, intrarea ţării în faliment şi, implicit, ieşirea Greciei din zona euro. Dar chiar dacă o asemenea variantă este luată în calcul şi de majoritatea cancelariilor europene, şi de pieţele financiare, un salt în gol al Greciei stârneşte încă temeri serioase. Întrebarea ar fi dacă declararea falimentului Greciei nu ar avea efecte pentru zona euro prea mari pentru a le mai putea controla cineva. Unii spun că, pur şi simplu, mai lejer ar fi dacă la nivel european s-ar face „o chetă” pentru a fi acoperite datoriile Greciei, după care totul să fie luat de la zero. O astfel de abordare ar fi fără precedent pentru economia europeană, asta pentru a nu mai spune că, în fapt, Greciei deja i-au fost şterse datorii de peste 100 de miliarde de euro. Dar fără precedent sunt şi riscurile din zona euro. Numai că, dincolo de problema financiară în sine, mai există şi o problemă politică. Sunt ţări în care contribuabilii sunt categoric împotriva ideii ca din banii lor să fie plătite datoriile grecilor. Dacă în astfel de ţări guvernele ar fi prea angajante, atunci ele riscă să cadă în faţa nemulţumirii populare, iar sentimentele eurosceptice ar fi şi mai mult impulsionate. Iar a combina curentele politice extremiste, fie ele de stânga sau de dreapta, cu o atitudine eurosceptică ar însemna pur şi simplu o combinaţie explozivă pentru viitorul Europei. Datoriile Greciei atârnă greu şi, culmea, încă nu se ştie, politic şi financiar, care este preţul corect.

Citit 4317 ori Ultima modificare Miercuri, 23 Mai 2012 17:04

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.