Educaţia în 2012, sub semnul plagiatului şi servilismului politic

Educaţia în 2012, sub semnul plagiatului şi servilismului politic
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Şapte candidaţi la cel mai înalt jilţ din învăţământ în 2012 * Scandalurile s-au ţinut lanţ, unii fiind acuzaţi de plagiat, alţii făcând jocurile „murdare” ale guvernului * În acest răstimp, imaginea învăţământului a fost compromisă chiar de la vârf, fără a mai socoti dezorganizarea cauzată de schimbarea miniştrilor


Anul 2012 va intra în istorie ca anul cu cei mai mulţi miniştri perindaţi pe la Ministerul Educaţiei. Au fost nu mai puţin de şase ocupanţi ai celui mai înalt jilţ din Învăţământ, care au adus după ei o furtună de scandaluri, fie legate de acuzaţii de plagiat, fie legate de jocurile murdare impuse de guvern, după care au ieşit pe uşa din dos, aşteptând recompensa.  Dar să-i luam pe rând.

Funeriu, debarcat odată cu guvernul Boc

Urât de profesori pentru că a fost cel desemnat de guvern să oprească orice posibilitate ca educatorii care s-au judecat pentru salarii mai mari să-şi primească banii, dar şi de elevi pentru bacalaureatul supravegheat de camere, Daniel Funeriu a fost debarcat de la conducerea MECTS odată cu dizolvarea guvernului Boc, la începutul lunii februarie. Cu toate că Legea Educaţiei lăsată moştenire a adus multe controverse în rândul profesorilor, o singură măsură luată de el pare să fi mulţumit pe toată lumea, mai ales că a susţinut-o şi după ce nu mai era ministru: înfiinţarea şcolilor profesionale.

Cătălin Baba, perfect pentru compromisul cu Târgu Mureş

În jurul datei de 8 februarie a fost numit Cătălin Baba, cel acuzat de Colegiul Senatului şi Consiliul Academic al Universităţii Babeş Bolyai (UBB) că promovează nepotismul. Cu un aşa trecut, dar menţinut pe val de apropiaţii săi din Guvern, Cătălin Baba nici n-a clipit când i s-a cerut să se ocupe de înfiinţarea unei linii în limba maghiară la Facultatea de Medicină din Tg. Mureş. Lucru care s-a dovedit nu tocmai uşor de făcut. Împins din spate de Guvern, Baba nu s-a sfiit să apeleze la şantaj şi ameninţări făţişe, trimiţându-i rectorului de la Tg. Mureş o adresă prin care îl anunţa că va tăia finanţarea de la buget a universităţii. Cu noi dovezi în CV-ul care-l recomandă în stare de orice pentru un ciolan, Baba este schimbat din funcţie după 78 de zile de mandat, odată cu venirea guvernului Ponta.

Corina Dumitrescu, meteoritul copy-paste

Primul nume pe care l-a adus guvernul PSD în discuţie pentru postul de ministru al Educaţiei a fost cel al Corinei Dumitrescu. Aceasta nu a putut primi funcţia, din cauza acuzaţiilor de plagiat, dar şi a greşelilor din CV-ul în care scria că-i place „înnotul” şi că a făcut cursuri la „Standford”.

Ioan Mang şi plagiatul cu picioare scurte

Cu tot scandalul iscat în jurul Corinei Dumitrescu vizavi de plagiat, deşi se ştia cu musca pe căciulă, Ioan Mang nu a fost în stare să refuze funcţia de ministru al Educaţiei. A sperat că plagiatul său va trece neobservat. Dar copy-paste-ul s-a dovedit a avea picioare scurte şi a fost nevoit să-şi dea demisia. Cu numai nouă zile de stat în fruntea Educaţiei (6 - 15 mai 2012), Mang intră în topul miniştrilor cu cele mai scurte mandate.

Liviu Pop, ca tot românul imparţial, de la sindicat, la minister

Cu ministerul vlăguit de atâtea scandaluri, la numai o lună distanţă de începerea bacalaureatului, în fruntea Educaţiei este adus Liviu Ion Pop, nimeni altul decât secretarul general al  FSLI şi preşedintele Sindicatului Liber din Învăţământ Maramureş. O întoarcere la 180 de grade am putea spune. Deşi el nu a făcut parte din categoria miniştrilor copy-paste, numele său va rămâne legat tot de o acuzaţie de plagiat. Aceea a prim-ministrului Ponta. Liviu Pop a desfiinţat Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) chiar în momentul în care membrii săi analizau acuzaţiile de plagiat aduse premierului. Deşi a fost pus în situaţia să plece din minister cam pe uşa din dos, Liviu Pop ştia că recompensa nu va întârzia să apară, el fiind în cărţi în noul guvern Ponta.

De trei ori Abramburica

Penultimul ministru la care s-a oprit ruleta politică este Ecaterina Andronescu, aflată pentru a treia oară în această funcţie, după ce a mai deţinut acest mandat între 2000-2003 şi 2008-2009. Este cunoscută de toţi ca fiind Abramburica de la Educaţie, datorită bulibăşelii pe care a creat-o în sistem. Andronescu este renumită pentru faptul că în primul său mandat a desfiinţat şcolile profesionale şi a pus în loc şcolile de ucenici, care nu le ofereau niciun viitor absolvenţilor. În al doilea mandat, revine asupra deciziei, desfiinţează şcolile de ucenici, dar nu aduce nimic în loc, distrugând astfel învăţământul profesional. Abramburica nu se dezminte nici în acest mandat. Cum a ajuns la cârma Educaţiei, a înfiinţat bacalaureatul profesional, un examen total inutil. Aflată într-un proces cu ANI, pe motiv că a fost rector, conducător de proiect POSDRU şi senator în acelaşi timp, Ecaterina Andronescu a stat cu picioarele şi pe un alt butoi de pulbere, fiind acuzată şi de plagiat.

Remus Pricopie salvează  turma

Deşi nimeni nu credea că Abramburica va mai putea fi urnită de la cârma Educaţiei, iată că pe ultima sută de metri a anului 2012 îşi face intrarea în scenă cel de-al şaselea ministru, Remus Pricopie. El a fost consilier al Ecaterinei Andronescu în mandatele acesteia de ministru al Educaţiei, a fost secretar de stat, purtător de cuvânt al ministerului, iar în 2008 a fost chiar ministru interimar al Educaţiei. Remus Pricopie este rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative. A fost ales în această funcţie pentru că a apărat vehement interesele premierului Ponta, susţinând că decizia Consiliului Naţional pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare - care a concluzionat că premierul a plagiat - a avut la bază interese politice.

Nu ai cum să nu te întristezi privind această galerie a miniştrilor care s-au succedat în 2012 la conducerea instituţiei care ar fi trebuit să fie cel mai înalt for al Educaţiei din România. Obiceiul politicienilor de a numi miniştri în funcţie de interesele partidelor lor şi nu după competenţe a bălăcărit imaginea Ministerului Educaţiei cu vârf şi îndesat. În niciun caz aceşti oameni nu constituie modele de conduită pentru învăţăcei. Prinşi în atâtea scandaluri, toţi cei şase miniştrii au avut timp de orice, numai să se ocupe de soarta învăţământului nu.


Nepregătiţi pentru clasa pregătitoare

Anul 2012 a adus ca noutate absolută înfiinţarea clasei pregătitoare. Pentru că implementarea ei s-a făcut în pripă, fără a cântări bine lucrurile, punerea pe picioare a acestei idei a fost o adevărată epopee zbuciumată şi s-a mers din scandal în scandal.

Chiar din prima zi de înscrieri, părinţii au stat cu orele pe lângă zidurile şcolilor, pentru că, în toată ţara, aplicaţia electronică nu a funcţionat. Apoi a urmat nebunia părinţilor care şi-au făcut ilegal mutaţii fictive pentru a-şi putea înscrie copilul la şcoala pe care şi-o doreau.

Goana după învăţătoare

Corvoadă şi pe capul directorilor de şcoli care au fost nevoiţi să găsească spaţiile necesare pentru aceste clase. Aşa s-au desfiinţat laboratoare, cabinete psihopedagogice, săli de sport.

Toată vara, conducerea ISJ a făcut repartiţii peste repartiţii şi tot n-a reuşit să acopere cu personal calificat încadrarea la clasă. Cu două-trei zile înainte de începerea anului şcolar, numai în Galaţi, 100 de clase pregătitoare nu aveau învăţătoare. În unele unităţi de învăţământ, anul şcolar a început cu băncuţe vechi, cele noi fiind blocate de un taifun în China! Materialele didactice nici acum nu au fost distribuite învăţătoarelor. Nu mai vorbim că acestea au fost nevoite să completeze la foc automat sute de pagini în platforma de evaluare pentru cursurile de formare.

Cu tot începutul prost, clasa pregătitoare pare să fi intrat după primul semestru în normal, dar numai datorită cadrelor didactice care au făcut eforturi ca lucrurile să se desfăşoare cum trebuie.


La Inspectoratul Şcolar Galaţi, şase zile fără niciun şef

Cutremurele politice din Guvern şi din Ministerul Educaţiei nu puteau să nu producă efecte şi în plan local. Ca urmare, cu doar o zi înainte să-i expire mandatul, Cătălin Baba i-a trimis lui Doruleţ Resmeriţă ordinul de eliberare din funcţie, prin fax, pe data de 3 mai. „Ştiam că voi fi demis după ce mi-a fost retras sprijinul politic din PDL. Vorbisem cu ministrul să mă anunţe şi pe mine, bărbăteşte, cu o zi înainte, lucru care nu s-a întâmplat”, declara atunci supărat fostul inspector general.

La vremea respectivă, inspector general-adjunct era Onuţ Atanasiu, care şi-a depus demisia imediat ce şeful său a fost destituit. Având în vedere că organizaţia municipală PDL, condusă atunci de Onuţ Atanasiu, votase pentru retragerea sprijinului politic al lui Doruleţ Resmeriţă, au fost voci care au spus că toată povestea a fost o lucrătură a inspectorului general-adjunct care-şi dorea să ocupe funcţia de şef al ISJ. Atanasiu i-a promis însă lui Resmeriţă că va demisiona imediat ce va fi demis şi s-a ţinut de cuvânt.

Ca urmare, timp de şase zile, Inspectoratul Şcolar Judeţean nu a mai avut şef. Atanasiu a asigurat un interimat pe picior de plecare. Pe data de 9 mai, la conducerea ISJ a fost numită profesoara Laura Marin, de la CNVA.

La începutul lui septembrie 2012, Andronescu anunţa că va organiza concurs pentru toate posturile de inspectori şcolari din ţară, dar s-a răzgândit. Concursul se va organiza în 2013. Dacă se va mai organiza. Pentru că a intrat în uzul politicienilor să nu mai fie nevoie să-şi dovedească prin examen competenţele.

Citit 2935 ori Ultima modificare Miercuri, 26 Decembrie 2012 16:16

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.