* Interviu cu profesorul Liviu Constandache, coordonatorul tehnic al proiectului "C.O.R.E.C.T."
În perioada aprilie 2014 - septembrie 2015, Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov în parteneriat cu instituţia similară din Galaţi derulează proiectul "C.O.R.E.C.T." ("Consiliere şi orientare relevante pentru o educaţie de calitate şi transregională"). În zilele de 6-7 februarie, s-a desfăşurat un program de instruire, atât a profesorilor implicaţi în derularea proiectului, cât şi a unora dintre elevi. Colegiul Naţional „Costache Negri” este unul dintre centrele educaţionale din proiect care a fost dotat cu aparatură de teleprezenţă şi tablă interactivă. Mai multe despre proiectul acesta, aflăm de la coordonatorul tehnic, profesorul Liviu Constandache.
- De ce s-a preferat acronimul „C.O.R.E.C.T.” pentru a desemna acest proiect?
- "C.O.R.E.C.T." a fost gândit ca visul oricărui profesor de a face în clasă, în şcoală, în educaţie, ceea ce este corect, de a readuce bucuria de a preda, de a interacţiona cu elevii, de a readuce plăcerea de a veni la şcoală.
- Care sunt participanţii la proiectul acesta?
- Introducem într-un sistem nonformal de educaţie 4.200 de elevi din Braşov şi Galaţi, prin două laturi, una de consiliere şi orientare, unde sunt cel puţin 30 de specialişti care au în grijă aceşti elevi, şi o latură de activităţi nonformale, în care vor fi implicaţi aceşti copii, la care putem să mai adăugăm cel puţin 2.000 de copii implicaţi în activităţi de cetăţenie activă.
- Care sunt obiectivele proiectului?
- Principalul obiectiv este să facem şcoala plăcută, obiectivul oficial fiind creşterea performanţelor şcolare a 75 la sută dintre cei 4.200 de elevi care fac parte din grupul-ţintă. De aceea, profesorii implicaţi în proiect au o sarcină grea, aceea de a face activităţi educaţionale atractive, de a oferi acces la cunoaştere altfel decât în regimul formal de la clasă. Profesorii din cadrul proiectului "C.O.R.E.C.T." au printre atribuţiile lor inclusiv pe aceea de a genera conţinut online, pentru că multe dintre activităţile proiectului vor fi transmise online, astfel încât să poată fi urmărite nu doar de copiii implicaţi în proiect, ci de toţi elevii din România.
- Care este tehnologia implicată în proiect?
- Vrem ca accentul să cadă pe om, să vedem profesorul în acţiune şi nu tehnologia în acţiune, dar profesorului îi dăm instrumente, însemnând o tehnologie de teleprezenţă, plus o tehnologie de tip touchscreen, fiecare centru are un touchscreen de aproape 2 metri în diagonală, la care adăugăm un set de servicii care permit transmisiuni live în aceste centre, înregistrări de materiale şi multiconferinţe şi relaţionarea dintre aceste centre. Îmbinarea acestor tehnologii duce la transformarea sălilor în care sunt puse în studiouri de producţie video, dar asta ţine de inventivitatea profesorilor care le vor utiliza şi, sperăm, a reprezentanţilor comunităţii, pentru că vrem să atragem specialişti din diverse domenii, care să participe la aceste activităţi, astfel încât din aceste studiouri şcolare să putem emite educaţie. Dintre cele 12 centre (situate în Braşov, Victoria, Făgăraş, Galaţi, Tecuci, Pechea, Târgu Bujor) ale proiectului "C.O.R.E.C.T.", patru sunt dotate cu tehnologie de teleprezenţă, celelalte opt au dotări la parametri tehnici mai scăzuţi, dar pot funcţiona asemănător.
- Elevii sunt desigur încântaţi de noua tehnologie. Sunt şi profesorii interesaţi să o folosească?
- I-am rugat să se uite în oglindă şi ceea ce ei cer elevilor să-şi ceară şi lor personal în acest moment, pentru că trebuie să redescopere plăcerea de a se juca. Au la dispoziţie nişte „jucării” foarte interesante, pe care trebuie să le folosească într-un mod creativ, astfel încât să se transmită mesajul că poţi să mergi cu plăcere la şcoală, fie că munceşti acolo, fie că te duci să-nveţi. Am vrea să intre în conştiinţa publică faptul că atunci când elevul merge la "C.O.R.E.C.T.", părintele poate să fie liniştit, să ştie că s-a dus la educaţie, am vrea acest lucru şi aceasta nu se poate face decât cu cadre didactice implicate.
- Ce v-a motivat pe dumneavoastră să iniţiaţi un asemenea proiect?
- Provocarea, fiind profesor atâţia ani şi văzând cum se dotează şcolile, întotdeauna aici este repartizat ce rămâne, am spus „şcoala este, de fapt, viitorul” şi trebuie să-i oferim tehnologiile cele mai apropiate de viitor. Chiar dacă, într-o şcoală, e un singur studio amenajat, totuşi din acel studio se emite educaţie, se dă acces la grupul acela de profesori şi altor copii din judeţ, din ţară sau de peste hotare. E o poartă spre lume, căci faci transparente zidurile şcolii şi, dacă ai curajul de a te expune public prin calitatea corpului tău profesoral, poţi să prezinţi comunităţii ce faci şi să ţi-o apropii, să-i câştigi respectul.
- Există şi dezavantaje, greutăţi în utilizarea acestei tehnologii?
- Multe, multe dezavantaje: faptul că este o tehnologie nouă, faptul că există o inhibiţie în cazul multor profesori la tehnologie, faptul că noi ne-am dorit ca această comunicare să fie personală, să fie directă. Diminuăm neajunsurile îmbinând transmiterea educaţiei dintr-un astfel de studio cu excursii de învăţare în natură, de documentare, cu activităţi competiţionale, cu voluntariat. Până la urmă, tehnologia este doar un instrument care te ajută în activitate şi nu este obiectivul activităţii tale. Îl folosim pentru că astăzi aproape toţi elevii noştri au acces la mediul online şi încercăm să ducem educaţia acolo unde sunt ei.
- Ce se va întâmpla după încheierea proiectului?
- Continuăm, nu ne predăm. Ne dorim ca aceste cadre didactice care se implică acum să continue. Ne bucurăm că există o iniţiativă a Comisiei Europene, numită „Deschiderea educaţiei”, în care se afirmă că profesorul trebuie să fie creator de resurse. Această iniţiativă permite dezvoltarea unor noi proiecte în această direcţie, iar faptul că avem aceste tehnologii ne pune în postura de pioneri chiar la nivelul UE.
- Cum vedeţi învăţământul românesc în 5-10 ani?
- Problema învăţământului românesc este că nu-i motivează suficient pe tineri să vină şi să rămână profesori în sistem. Aceste activităţi pe care le facem să stimuleze tinerii să rămână în educaţie, pentru că pot fi răsplătiţi inclusiv financiar. După primii ani, le va fi mai greu să plece, iar cei care vor îndrăgi educaţia vor vrea să rămână în cadrul sistemului. Dar pentru asta trebuie să arătăm că se pot face lucruri şi altfel şi că putem să le facem noi, cu forţele noastre.
Ce spun cadrele didactice despre "C.O.R.E.C.T."
În urma celor două zile în care s-au familiarizat cu echipamentele pe care le vor utiliza în cadrul proiectului "C.O.R.E.C.T.", cadrele didactice au cântărit şi avantajele, şi dezavantajele acestui mod de lucru. Printre avantaje s-ar număra atractivitatea şi dinamismul materialelor, varietatea resurselor care pot fi folosite, caracterul predominant nonformal şi interactiv: "Lecţiile de astăzi pot deveni mult mai atractive şi mai uşor de înţeles" (prof. Iacob Ion, Tecuci). "Activităţile proiectului oferă şi posibilitatea de a şterge măcar parţial graniţele dintre generaţii" (prof. Luminiţa Lupu) şi facilitează comunicarea cu elevii la un alt nivel. Aceeaşi necesitate de a păstra accentul pus pe relaţionare şi comunicare o afirmă şi prof. Camelia Nenu, dar şi prof. Luminiţa Crihană: "Clasa dotată cu tablă electronică oferă un context şcolar atractiv, învăţare sincronă şi, mai ales, conexiune directă, nelimitată la baze de date vaste şi la mapamond".
"Există, evident, şi numeroase impedimente care fac, în prezent, imposibilă implementarea acestui sistem la scară naţională: de la inexistenţa unei baze materiale adecvate în majoritatea şcolilor, de la problemele tehnice care pot să apară până la faptul că pregătirea acestor secvenţe de lecţie necesită mult timp. E drept că, odată realizate, ele pot intra în circuitul naţional şi pot fi folosite şi de alte cadre didactice. Riscurile sunt generate de utilizarea necorespunzătoare a acestor materiale. În cazul învăţării, online pot să apară multe elemente perturbatoare, de asemenea procesul devine mai dificil şi pentru profesor pentru că nu mai primeşte un feed-back în timp real. Un alt pericol ar fi acela de a pune un accent prea mare pe resursele media în defavoarea conţinutului ştiinţific. Şi aici, cadrele didactice sunt de acord că totul depinde de capacitatea fiecăruia de a înţelege că utilizarea tehnologiei în sine nu rezolvă problemele sistemului de învăţământ, este nevoie şi de creativitatea, de entuziasmul, de talentul profesorilor, căci numai ei pot să facă această aparatură utilă. Se va putea astfel individualiza procesul didactic, fiecare elev va putea învăţa în ritmul propriu, căci resursele educaţionale deschise sunt disponibile oricând, de oriunde, atât timp cât există o conexiune la internet. Se poate astfel crea o comunitate online de oameni şi resurse care să facă învăţarea mai interesantă, în felul acesta şi matematica "poate fi plăcută şi poate fi învăţat de către fiecare dintre noi", afirmă şi prof. Alina Ţepeş.
Pentru prof. Carmen Necula, proiectul e o ocazie de a promova o nouă imagine a profesorului: "Pentru prima dată, după mult timp, m-am simţit profesor în secolul XXI! Mulţumesc!" (Mihai Zorilă, Radu Toma)
Ce cred elevii despre "C.O.R.E.C.T."
Elevii prezenţi la întruirea tehnică în proiectul "C.O.R.E.C.T." au evidenţiat, în principal, avantajele utilizării unei astfel de tehnologii la orele de curs, puţini fiind ceva mai sceptici. Implicarea în acest proiect a venit adesea din dorinţa de a învăţa ceva nou, din dorinţa de a fi mai bun, pentru că, aşa cum remarca Radu Toma (CNCN), este "un proiect ce iese din tipare şi pare un început pentru o mai mare deschidere a sistemului de învăţământ", putându-se schimba modul de predare.
"Proiectul aduce un concept nou la noi în ţară, comunicare audio-video la distanţă în domeniul educaţional, asta îl face interesant", afirmă şi Mihai Zorilă (CNCN).
Deşi încântată de comunicarea la distanţă cu elevii din Tecuci şi din Braşov, Bianca Miron (CNVA) regretă faptul că acest tip de tehnologie nu poate fi folosită decât în foarte puţine şcoli din România, din cauza costurilor mari ale echipamentelor, dar unda de optimism revine în glasul ei: "Poate copiii noştri se vor bucura de posibilitatea de a studia în acest mod interesant şi eficient". Iftimie Marius ("Cuza") a preferat să vadă aplicabilitatea directă, avantajul de a avea lecţii complete şi complexe oricând la îndemână, utile şi pentru elevii care au un alt ritm de învăţare, dar şi pentru cei care, din diverse motive, sunt nevoiţi să absenteze. Alţi elevi ne-au spus că deja s-au gândit la câteva moduri în care această tehnologie ar putea fi îmbunăţită: o mai mare sensibilitate a ecranului tactil, un software performant. Moscu Paul (CNVA) consideră că iniţiativa ar trebui să fie luată în consideraţie la nivel naţional, pentru că abia atunci ar aduce o schimbare autentică.
Cu ce diferă orele de curs ce pot fi susţinute prin intermediul acestei tehnologii de cele normale? Diferă, mai ales, prin faptul că întăresc relaţia elev-profesor datorită gradului sporit de atractivitate, lecţiile devenind mai uşor de înţeles. Platforma este prietenoasă şi foarte uşor de utilizat. Un alt avantaj este comunicarea la distanţă. Dacă asistarea la o lecţie a unui profesor din altă ţară nu părea să sune a realitate, acum totul este posibil prin intermediul echipamentelor puse la dispoziţie, acest lucru nu mai e acum decât la un click distanţă.
Ca orice sistem nou, mai apar şi unele probleme tehnice, dar acestea pot fi remediate pe viitor. Avem acum tehnologia, aşa că depinde de noi cum o folosim.
(Andrei Horoiu)
