Evaluaţi acest articol
(2 voturi)
4 comentarii

Susţine prof. dr. Florian Colceag, deţinător al recordului mondial cu 84 de medalii la olimpiadele internaţionale de matematică obţinute de elevii pe care i-a instruit


“De la descoperirea şi valorificarea potenţialului nativ al copilului la performanţa fără stres" a fost tema unei conferinţe eveniment, organizată, recent de Kogaion Gifted Academy & Corina Drujescu şi găzduită de Colegiul Naţional "Costache Negri" din Galaţi. Sala a fost arhiplină, au fost prezenţi profesori şi părinţi, psihologi renumiţi şi invitaţi de seamă. Au analizat sistemul actual de învăţământ şi au încercat să formuleze soluţii cu privire la stimularea performanţelor elevilor.

Campania, derulată în alte nouă oraşe din ţară, are drept scop conştientizarea asupra riscului de irosire a potenţialelor native ale copiilor şi găsirea unor modalităţi pertinente de stimulare a creativităţii. Cel mai de seamă invitat a fost prof. dr. Florian Colceag, deţinător al recordului mondial cu 84 de medalii la olimpiadele internaţionale de matematică obţinute de elevii pe care i-a instruit (din care 60 de aur). Doctor în economie, matematician şi membru fondator al Kogaion Gifted Academy, Colceag este specializat in gifted education la University of Utah SUA, membru în renumite organizaţii internaţionale: World Council for Gifted and Talented Children, European Council for High Ability, Clubul de la Roma, Australian Gifted Education.

La întâlnire au mai participat: psiholog dr. Andreea Olteanu, specialist în terapie experienţială centrată pe adult, copil, cuplu şi familie, terapie cognitiv-comportamentală şi hipnoză ericksoniană, psiholog clinician, logoped dar şi Raluca Efros, preşedintele Kogaion Gifted Academy

Boala sistemului nostru de învăţământ: Informaţii irelevante şi inaplicabile


Florin Colceag a radiografiat, în prezenţa părinţilor şi a profesorilor, tarele actualului sistem de învăţământ: monotonia informaţională - în condiţiile în care avem de-a face cu nişte copii foarte vizuali, care gândesc în imagini; irelevanţa şi inaplicabilitatea informaţiilor; competiţiile inutile, care mai mult stresează decât motivează; lipsa unui traseu de carieră identificabil; lipsa unui sistem de atracţie pentru pasiunea cunoaşterii, inexistenţa învăţării prin experiment direct, inexistenţa unor idealuri înalte, inexistenţa unor instrumente de gândire care să transceadă domeniile şi, nu în ultimul rând, manuale nereprezentative. “Copiii reţin în proporţie de 90 la  sută când învaţă unii de la alţii, 75 la sută din practică, 50 la sută prin dezbateri, discuţii în grup, 30 la sută prin demonstraţie, 20 la sută datorită materialelor audio-video, 10 la sută când citesc, 5 la sută când li se citeşte. Practic, la noi, randamentul învăţării, în învăţământul de stat actual este de 5 la sută. Nu avem cum să obţinem rezultate!”, spune răspicat Florin Colceag.

"Noi nu facem matematică, ne distrăm!"


Criza din educaţie e indusă, e sistemică, spune Colceag. “Ne pierdem valorile fără să băgăm de seamă. Copiii pot fi atraşi spre cunoaştere fără constrângeri, fără frica de note sau responsabilitatea temelor, aşa cum o înţelegem noi. Din cauza fricii şi a pedepselor, am ajuns la cele mai mari crize ale educaţiei. Scopul şcolii nu ar trebui să fie învăţarea, dobândirea de cunoştinţe, ci formarea, educarea. Se pot face derogări de la vechile învăţături cu care am crescut şi noi: de exemplu, copilul care excelează la tablă ar putea să nu primească teme pentru acasă”, spune cel supranumit formatorul de genii, care a dat cei mai mulţi olimpici la matematică. “Cum i-am format eu pe cei cu care lucrez? Simplu: dezvoltându-le potenţialul. Noi nu facem matematică, noi ne uităm la televizor. Facem experimente, ne distrăm.”

"Pasiunile trebuie încurajate şi hrănite"


Ne trebuie libertate, motivare şi pasiune. Şi părinţi care să îşi cunoască bine copiii şi să îi iubească suficient de mult, încât să le descopere “darul” cu care vin pe lume. Fiecare copil e unic, iar „darul” său e conturat printr-o serie de abilităţi şi aptitudini predominante care ajung să influenţeze puternic modul în care cunoaşte lumea şi modalitatea în care reuşeşte să interacţioneze cu ea. Identificarea şi valorificarea acestui potenţial sunt definitorii pentru aprecierea şi dezvoltarea pasiunilor, lărgirea orizonturilor de cunoaştere şi pentru găsirea rostului în viaţă. Pentru ca un copil să se dezvolte normal, pasiunile sale trebuie încurajate şi hrănite, el trebuie să cunoască şi să experimenteze cu plăcere. Iar pentru asta avem nevoie de părinţi cu şcoală, conştienţi de misiunea deloc uşoară de a forma viitorii adulţi. “Buni părinţi sunt cei care au început să înveţe meseria de părinte. Trebuie să cunoşti multe şi despre tine şi despre copiii tăi, trebuie să vrei să faci tot ce poţi mai bine şi cu tine, pentru că părinţii sunt modelele copiilor”, spune Colceag.

Profesorul a iniţiat la Galaţi o platformă-forum, după model internaţional, prin care părinţii să împărtăşească experienţe şi practici, iar specialiştii să ofere alternative viabile pentru o educaţie responsabilă a viitorilor adulţi.

Citit 4230 ori Ultima modificare Marți, 08 Noiembrie 2016 23:21

4 comentarii

  • postat de Domnul Vucea Sâmbătă, 12 Noiembrie 2016 09:00 213.233.85.*** Link la comentariu
    1
    0

    Eu am gresit. Recunosc. Tastez de pe mobil. Totusi, corect este: pe el, îl, l. Deci ctindu-l. Eminescu-le! Agramat-ule! Q.E.D.

    Raportează
  • postat de Citind-ul pe Eminescu Joi, 10 Noiembrie 2016 15:29 5.2.205.*** Link la comentariu
    1
    0

    Se vede, @Domnul Vucea ( bine te-ai mai definit!), ca nu ti-a priit cartea, indeosebi gramatica. Apropo, gramatica nu se invata din practica si nici din conversatii la piata. Si, sunt sigur ca, cu practica nu stai deloc bine. Poate cu "dezbaterile" la piata ...

    Raportează
  • postat de Domnul Vucea Joi, 10 Noiembrie 2016 09:06 84.117.44.*** Link la comentariu
    1
    2

    @ sindicatul educatia presedinte. Cam asta e concluzia finala. Sindicatele nu inteleg nimic. Protejati pregatirile. Scolile sunt doar pentru recrutarea elevilor pentru pregatiri in privat. Sau a profesorilor de catre elevii stresati de viitoarele examene. Cati profesori lucreaza acasa ca PFA? Asa negati voi tot. Si totusi articolul are dreptate. Si tu, citindul, ai retinut doar 10%. Q.E.D.

    Raportează
  • postat de Sindicatul Educația - președinte Miercuri, 09 Noiembrie 2016 22:47 89.136.231.*** Link la comentariu
    1
    4

    Doamne, ce aberații și cum se mai contrazice omul ăsta! Dacă omul retine numai 10% din ce citește și numai 5% din ceea ce i se citește, hai să desființăm cartea, inclusiv cea editată electronic pentru că tot prin citire se accede la ea. Și se mai afirmă că se reține (se învață) 90% când învață unii de la alții. Păi, ce învață (unii) de la alții dacă acei ,,alții'' nu rețin mai nimic din carte? Aaaa! se învață destul de mult din practică (75%) și din dezbateri(50%)? Dar care practică? Cea făcută ca lăutarul, după ureche? Ce dezbatem? Dezbateri din astea (fără carte) face și Țața Ileana la piață așteptând să-și vândă ștevia și leurda. Se vrea educație fără cunoștințe; doar cu formarea de deprinderi. Dar asta este programare de roboți în carne și oase și lovim în efortul ciberneticienilor de a perfecționa roboții fabricați din metale și circuite electronice (de fapt, îi concurăm). Că avem manuale nereprezentative (sau nu avem deloc!), de acord domnule profesor! Dar nu cumva tocmai aici vă contraziceți? Pentru ce avem nevoie de manuale reprezentative dacă sunt aproape inutile (10% dacă citești tu; 5% dacă îți citește altul). Alo, mamelor, taților și bunicilor, se aude? Nu mai citiți povești copiilor că vă pierdeți timpul! Puneți-i la muncă (la practică)!

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.