După osemintele umane, descoperite pe taluzul Falezei, în campania de plantat copaci de la Galaţi, săpăturile la un şanţ, la Tecuci, au scos la iveală un vas ceramic, plin cu falsuri monetare. După primele cercetări, se pare că falsurile, din alamă, care au circulat în Principatul Moldovei, au fost realizate în bănăria de la Suceava, în vremea domnitorului Eust(r)atie Dabija (1661-1665) și sunt imitații după monede suedeze și ale Ducatului de Brandenburg.
Muncitorii care săpau un șanț la Tecuci au dat peste un vas ceramic, plin cu falsuri monetare. Descoperirea de senzaţie a avut loc recent şi a fost făcută publică de către specialiştii Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, care s-au deplasat la Tecuci pentru a urma procedurile legale, în legătură cu această descoperire a colegilor de la Muzeul de Istorie "Teodor Cincu".
Iată câteva imagini spectaculoase ale acestei descoperiri arheologice.
„Falsurile monetare erau un obicei curent în toată Europa, prin urmare şi în Principatele Române. Falsuri monetare în Moldova s-au făcut încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Tezaure asemănătoare celui de la Tecuci au mai fost descoperite în zona Moldovei, acesta e şi motivul pentru care arheologii îşi dau seama foarte repede că sunt falsuri”, ne-au explicat reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi. Potrivit acestora, falsurile, în general, nu ţin cont de o anumită stilistică şi, fiind făcute în grabă, ştanţele nu sunt exact centrale, pornindu-se la premisa că oamenii nu se uită foarte atent la bani.
În vremea lui Eust(r)atie Dabija s-a falsificat masiv pentru că la curtea de la Suceava se afla un polonez refugiat, care avea matriţe ale mai multor monede ale marilor puteri europene. Şi a falsificat inclusiv bani polonezi.
Locul în care a fost descoperit vasul cu bani falşi poate oferi şi alte surprize, pentru că se vor face cercetări în continuare. De altfel, în pământul care a fost prelevat a doua zi după prima descoperire s-au mai găsit câteva monede. Prin zona în care a fost descoperit vasul treceau conducte, deci era umiditate mare. Tocmai de aceea monedele sunt atât de coclite, iar unele ar putea fi ascunse în bulgării formaţi. Pământul prelevat a fost pus la uscat, iar ulterior va fi trecut prin sită, în cadrul cercetărilor arheologice.
