În urma încheierii alegerilor locale şi europarlamentare din 9 iunie, votcorect.ro a publicat o analiză a procesului electoral, insistând pe unele aspecte care nu au mers ca unse şi ar putea fi remediate. Evident, o parte dintre acestea ar necesita şi modificări legislative.
Alegerile din 9 iunie au reprezentat un proces cu opțiuni electorale multiple, însă competitivitatea a fost redusă de coalizarea principalelor partide aflate la guvernare și modificarea legislației electorale cu foarte puțin timp înainte de alegeri.
Campania a fost marcată şi de unele incidente violente
Autoritățile au organizat procesul eficient, dar comasarea alegerilor a condus la creșterea complexității procedurilor și la nevoia de a elabora un număr semnificativ de decizii de interpretare a legislației. Legislația electorală și-a arătat limitele, iar lipsa unui Cod Electoral a fost evidentă. Suprapunerea celor două scrutine a evidențiat mai degrabă teme de campanie legate de alegerile locale, iar activitatea politică s-a concentrat în jurul competiției pentru aceste alegeri. În mod regretabil, campania a fost marcată şi de unele incidente violente, inclusiv unul grav, chiar în ziua alegerilor, raportat în Bucuresti. Încercări de manipulare a electoratului au fost identificate în publicarea frecventă a unor sondaje de opinie cu rezultate foarte diferite, care au fost criticate de sociologi ca lipsite de credibilitate, neprofesioniste şi bazate pe metodologie defectuoasă. Contrar prevederilor legii, unele sondaje au fost publicate inclusiv în ziua alegerilor.
Înregistrare restrictivă pentru europarlamentare, insuficiente femei pe locuri eligibile
Procesul de înregistrare a candidaților la europarlamentare este restrictiv, ceea ce afectează competiția electorală, iar verificarea semnăturilor de susținere rămâne formală. La alegerile locale s-a remarcat o scădere a numărului de liste care nu includ candidați de ambele sexe care au fost acceptate în procesul electoral de birourile de circumscripție, însă existenţa lor rămâne o problemă. Deși numărul candidatelor a crescut față de ultimele alegeri locale, participarea femeilor în alegeri, pe locuri eligibile, rămâne scăzută.
Informarea alegătorilor nu a făcut obiectul unor campanii pe scară largă. Procedura de înregistrare activă a alegătorilor comunitari pentru alegerile europarlamentare a fost insuficient diseminată.
Transparența finanțării campaniei a fost asigurată de publicarea de date în mod constant de către AEP, dar a fost serios afectată de cheltuielile semnificative din perioada de precampanie foarte activă, desfășurată fără aplicarea regulilor de transparență din campanie.
Numărare greoaie, erori din cauza volumului mare de muncă
Ziua alegerilor s-a desfășurat în general ordonat, însă complexitatea procedurilor a afectat eficiența votării, precum și înțelegerea procedurilor electorale de către alegători și administrația electorală din secțiile de votare. De asemenea, unul dintre efectele procedurilor numeroase a fost presiunea semnificativă pusă pe membrii administrației electorale. Votul în străinătate a fost organizat eficient, cu opțiuni extinse pentru exercitarea dreptului de vot. Alegerile au fost monitorizate de numeroase organizații naționale și internaționale acreditate de AEP. În unele localități a fost raportată implicarea unor observatori potențial asociați partidelor politice în organizarea secțiilor de votare și în procesul electoral.
Problemele evidenţiate de rapoartele de observare în timpul numărării par cauzate mai degrabă de complexitatea procesului şi de volumul mare de muncă ce le-a revenit birourilor secţiilor de votare decât de intenţia de a vicia rezultatele. Procesul de numărare a voturilor a fost descris de observatori ca obositor şi îndelungat.
