Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este unul dintre cei mai iubiți sfinți din calendar, fiind prăznuit anual pe 26 octombrie. Marele Mucenic Dumitru este venerat atât în Biserica Ortodoxă, cât și în Biserica Catolică de rit bizantin și cea de rit roman.
Sfântul Dimitrie s-a născut în Salonic, în secolul al III-lea, într-o perioadă în care creștinismul era persecutat. Părinții săi, creștini pe ascuns, l-au crescut cu o dragoste profundă pentru Dumnezeu. Având o cultură aleasă și o fire dreaptă, a ajuns, la o vârstă fragedă, guvernator al Salonicului. În ciuda funcţiei, nu s-a temut să își mărturisească credința în Hristos chiar și în fața împăratului roman Maximian, persecutor al creștinilor. Curajul l-a costat libertatea, Dimitrie fiind închis și, în cele din urmă, martirizat, în anul 306. Se spune că, după ce a fost ucis, din mormântul său a izvorât mir, o substanță uleioasă și parfumată, considerată a avea puteri tămăduitoare. De aici și denumirea de "Izvorâtorul de Mir".
Numele Dimitrie își are originea în limba greacă și face trimitere la zeița agriculturii, Demeter - "mama poporului" (demos = popor, meter = mamă). În contextul creștinismului, a apărut forma masculină Demetrios.
În limba română, pe lângă variantele masculine Dumitru și Dimitrie (cu diminutive precum Mitu, Dima sau Mitică), există și forma feminină Dumitra. Circa 300.000 de români îşi sărbătoresc onomastica pe 26 octombrie, cel mai întâlnit fiind prenumele masculin Dumitru, purtat de peste 200.000 de bărbaţi.
Sfântul Dumitru reprezintă ultima şi cea mai însemnată sărbătoare a toamnei. Sf. Dimitrie este considerat ocrotitorul agricultorilor, al păstorilor și al celor aflați în suferință.
Tradiţii şi superstiții
Ziua de pe 26 octombrie marchează un moment important în spiritualitatea românească, fiind încărcată de semnificații şi tradiții transmise din generație în generație. Multe dintre ele sunt legate de viața agrară și de pregătirea pentru iarnă. În credinţa populară, Sfântul Dimitrie (Sâmedru) este vestitorul iernii, desfrunzeşte codrul şi usucă plantele.
Printre cele mai spectaculoase obiceiuri care se săvârşesc de Sâmedru sunt focurile vii. Oamenii obişnuiesc să aprindă focuri în curţi sau pe dealuri, pentru a alunga spiritele rele și a proteja gospodăriile. Conform tradiţiei, cei ce sar peste flăcări vor fi sănătoşi întregul an şi feriţi de necazuri, nenorociri şi boli.
În această zi se fac pomeni pentru sufletele celor adormiți. Credincioșii merg la cimitir pentru a curăța și a împodobi mormintele celor dragi, aprinzând lumânări și rugându-se pentru sufletele lor. Gospodinele pregătesc bucate specifice, precum colivă, grâu fiert cu lapte și nuci, plăcinte cu dovleac sau mere. Se mai împart covrigi, nuci, mere, struguri şi prune uscate.
Se spune că, în funcție de cum este vremea de Sfântul Dimitrie, se poate prezice cum va fi iarna. Dacă este o zi caldă și însorită, iarna va fi blândă, iar dacă este frig și plouă, iarna va fi grea.
De Sfântul Dimitrie, nu este bine să se lucreze pământul, pentru a nu atrage ghinionul și a nu strica recoltele viitoare.
Se crede că, dacă se spală rufe în această zi, Sfântul Dimitrie se va supăra și va trimite vreme rea.
Se spune că, dacă împrumuți bani de Sfântul Dimitrie, vei avea ghinion tot anul. Cine are datorii trebuie să le plătească până la Sf. Dimitrie, pentru a-i merge bine tot anul viitor.
De Sfântul Dumitru, nu este bine să te tunzi sau să te piepteni, deoarece acest lucru ar putea aduce nenorocire. Se crede că tăierea părului în această zi îți poate aduce pierderi financiare sau probleme de sănătate.
Este considerat ghinion să te cerți cu cineva în ziua de Sfântul Dumitru. Se crede că cei care se ceartă în această zi vor avea parte de conflicte și neînțelegeri tot anul.
Printre obiceiurile din noaptea dintre 25 și 26 octombrie se numără şi cela de a pune busuioc sub pernă. Se recomandă în special tinerilor, cu speranța ca Sfântul Dumitru să le arate chipul celui sortit să le fie soț/soție. Se mai pun sub pernă și alte obiecte, fiecare cu o simbolistică aparte. Se pun fire de grâu sau semințe de plante, simboluri ale fertilității, care atrag norocul în casă și în viața personală. Se poate pune o monedă, ca simbol al prosperității, pentru a atrage belșugul financiar sau se mai pot pune obiecte personale ale persoanei iubite, pentru a consolida legătura afectivă.
Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor
O zi mai târziu, pe 27 octombrie, este cinstit Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor. Sfântul s-a născut la sud de Dunăre, în Bulgaria, în secolul al XIII-lea. Iubind viaţa ascetică, s-a retras într-o peşteră. Tradiţia spune că, înainte de a muri, s-a aşezat singur între două lespezi de piatră, ca într-un sicriu. Moaştele sale au fost aşezate în iunie 1774 în actuala Catedrală Patriarhală din Bucureşti.
