Nu știu cum le ziceți florilor din imagine, fie crizanteme pitice, fie dumitrițe, cum le spunea bunica mea Păuna, evident, denumire moștenită din generație în generație fiindcă erau înflorite pe la Sfântu Dumitru, adică pe 26 octombrie. Bunica pregătea pomană pentru fiul ei cel mic, dispărut dintre noi de timpuriu, și mă trimitea la mătușa Gherghina, alt nume de floare (Dalia, adică) pe care generațiile actuale nu-l prea știu, ca să-i aduc dumitrițe, să-i punem unchiului Dumitru la mormânt. Acum, dumitrițele sunt splendide la început de ianuarie, după cum se vede din instantaneul făcut într-o grădină de bloc din Micro 17. Nici anotimpurile, nici florile nu mai sunt ce-au fost, dar important este să ne bucurăm de ce avem astăzi, fiindcă mâine nu se știe ce din realitatea noastră se mai schimbă.
Poza zilei. A trecut Revelionul, vine... toamna? Scris de Anca Spânu
Etichetat cu
