- Hăul adânc de circa şapte metri şi lung de aproximativ zece metri zace bine mersi în zona zero a Falezei Superioare de circa jumătate de an
- Dovadă că nimănui nu i-a mai păsat de ea e că bălăriile au crescut chiar pe sacii cu pământ puşi pe margine să o "protejeze"
De mai bine de doi ani, pare să fi devenit o tradiţie apariţia în serie a gropilor, mai mari sau mai mici, în asfaltul Falezei Superioare. Unul dintre puţinele locuri de promenadă din Galaţi (în acest moment poate chiar singurul) a fost dominat, de la naşterea "Falezogăurii" pe 14 februarie 2010, de multe alte surpări, care au dat peste cap nu doar traficul, sau lucrările la programul ISPA. După îndelungi amânări sau lucrări eşuate, bulevardul Marii Uniri căpătase, în zona de la Elice, un aspect cât de cât civilizat. Se în întâmpla toamna trecută, dar nu a durat mult timp, pentru că în imediata vecinătate a fostului şantier a mai apărut un crater. Chiar vizavi de "zid", un hău care în prezent măsoară circa şapte metri adâncime şi vreo zece lungime domină o bandă a străzii şi dă un aspect de sit arheologic răsărit în mijlocul betoanelor. Priveliştea este şi mai ciudată în serile în care Faleza este înţesată de lume, iar groapa este înconjurată de limuzinele celor ieşiţi la o plimbare, la o terasă sau la o şuetă pe zidul cu vedere la groapă...
"Ierbarul" din mijlocul drumului
Mărturie a faptului că acest crater a fost vizitat cândva de vreo firmă constructoare ori poate chiar de specialiştii societăţii care administrează reţeaua de apă şi canalizare a oraşului stă faptul că malurile gropii sunt proptite pentru a nu se surpa mai mult şi câţiva saci cu nisip sunt aşezaţi pe margini pentru a limita scurgerile de apă. O altă mărturie, de astă dată a faptului că operaţiunile au fost făcute cu multă vreme în urmă, stau buruienile care au crescut printre sacii cu nisip, dar şi din pământul scos din groapă şi tras undeva pe margine. Un răspuns privitor la geneza gropii şi la motivele pentru care aceasta trece cu bine prin anotimpuri am încercat să aflăm de la autorităţile abilitate.
"Pentru groapa de pe Faleză, vă rog să vă adresaţi Direcţiei Tehnice de la Primărie", este răspunsul pe care l-am primit de la Niţă Podaru, directorul tehnic al Apă Canal. De la Primărie, care în aceste zile trece prin focurile stabilirii noii organigrame, nu am putut însă afla amănuntele solicitate şi asta deoarece purtătorul de cuvânt desemnat nu a fost încă numit pe funcţie.Nu ne rămâne decât să sperăm că ierburile care invadează craterul nu vor creşte suficient de mult încât să-l acopere, iar autorităţile să solicite fonduri de la Mediu pentru întreţinerea noii formaţiuni vegetale.
