Acordul cu FMI este necesar pentru apărarea cursului de schimb, autorităţile trebuie să analizeze cu atenţie destinaţia fondurilor şi va fi o reuşită dacă România va obţine cel puţin acealeaşi condiţii ca cele negociate de Ungaria, a declarat, miercuri, preşedintele AOAR, Florin Pogonaru.
"Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a spus din prima zi de după alegeri că susţine un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Problema nu este a nu lua bani de la Fond, absolut necesari pentru apărarea cursului, ci în ce condiţii îi obţinem şi cum îi vom cheltui", a spus Pogonaru după o conferinţă de presă.
El a arătat că autorităţile trebuie să analizeze foarte atent destinaţia fondurilor externe.
"Politicienii ar trebui să se potolească cu discuţiile şi să pornească o dezbatere publică privind destinaţia banilor", a afirmat Pogonaru.
Reprezentantul oamenilor de afaceri a menţionat că trebuie văzut dacă datoria privată poate fi preluată public, astfel încât pe lângă firmele de stat, care ar trebui sprijinite, să fie ajutate şi companiile private.
"Trebuie discutat dacă salvezi familii care au luat credite în euro şi din cauza cursului acum plătesc foarte mult şi de asemenea despre cum ajutăm firmele private, dar trebuie stabilite criterii foarte clare pentru a acorda aceste ajutoare", a spus Pogonaru.
Referindu-se la ajutoarele pentru firmele private, Pogonaru a arătat că acestea sunt binevenite în unele cazauri, dar trebuie condiţionate.
"Am auzit că s-a aprobat o garanţie bancară pentru Ford. Mă bucură acest lucru, dar nu cumva Ford începe să beneficieze de condiţii mai bune în România decât în SUA? Dacă nu vom impune anumite criterii de acordare a ajutoarelor pentru firme, acestea vor sta la coadă să primească sprijin", a spus şeful AOAR.
Pogonaru a mai arătat că suma de 19 miliarde de euro vehiculată ca împrumut extern ar fi de ajuns pentru a ajuta economia românească, precizând că, deşi este o sursă de finanţare relativ scumpă, România ar avea costuri mai mari în lipsa acestei finanţări.
"Se cere această sumă pentru că se fac scenarii pentru a preîntâmpina panica şi atacurile pe leu. Sprijinul ar putea veni în mare parte de la FMI pentru că, din câte ştiu, Comisia Europeană nu prea mai are bani, dar mai rămân BEI şi BERD", a mai spus Pogonaru.
La rândul său, Stefano Albarosa, preşedintele Patronatului Întreprinderilor Italiene în România - Unimpresa, a arătat că un acord cu FMI va creşte încrederea investitorilor străini în România, care s-a deteriorat în urma scăderii ratingurilor de ţară.
FMI a anunţat, luni, că o delegaţie a instituţiei va efectua o vizită la Bucureşti, în perioada 11-25 martie, pentru a discuta un acord care va fi parte a unui program de finanţare multilaterală, susţinut de Uniunea Europeană şi Banca Mondială, precum şi alte instituţii financiare internaţionale.
Surse guvernamentale au declarat marţi pentru MEDIAFAX că guvernul intenţionează să împrumute 19 miliarde de euro de la Comisia Europeană şi FMI, în urma evaluării făcute de Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României.
FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială au semnat anul trecut cu Ungaria contracte pentru credite în valoare totală de 25,1 miliarde dolari, destinate restabilirii încrederii în economia locală, afectată semnificativ de criza financiară globală. FMI a ajuns la un acord cu Ungaria în privinţa unui program de creditare de 15,7 miliarde de dolari, în timp ce UE va oferi fonduri de încă 8,1 miliarde de dolari, iar Banca Mondială încă 1,4 miliarde de dolari.
Creditul FMI va fi plătit pe parcursul a 17 luni, iar valoarea acestuia este de peste zece ori mai mare decât cota fixată de instituţie pentru Ungaria şi de peste trei ori peste limita fixată pentru statele care vor să obţină împrumuturi. Pentru fiecare ţară membră a FMI este fixată o cotă în funcţie de mărimea acesteia în economia mondială.
Pogonaru şi Albarosa au participat la o conferinţă de presă comună legată de impactul asupra mediului de afaceri din România şi Italia a mediatizării a infracţiunilor românilor în Italia.
"Tot ce s-a scris în ultimul timp nu reflectă şi nu caracterizează raportul dintre România şi Italia. Condamnăm episoadele de criminalitate, dar riscul ca aceste episoade să fie caracterizate ca fiind constante prin sistemul mediatic se va reflecta în scăderea nivelulul de încredere", a spus Albarosa, legat de acest subiect.
El a arătat că Unimpresa a realizat un studiu cu privire la percepţia reciprocă dintre italieni şi români, ale căror rezultate vor fi prezentate în perioada următoare, care arată că percepţia a scăzut în ultimele luni, dar rămâne mult mai ridicată faţă de media europeană.
"Dacă această percepţie va scădea sub un anumit nivel atunci plătim cu toţii. Până atunci nu văd nicuiun risc să vedem un impact la nivel economic. Italineii sunt în România pentru că piaţa de aici oferă oportunităţi, şi în ciuda crizei în România se vorbeşte de o creştere economică de 0%, în timp ce în Europa se previzionează recesiune", a adăugat Albarosa.
Potrivit datelor Unimpresa, în România sunt înregistrate circa 27.000 de firme cu capital italian în valoare de 936 milioane de euro, în timp ce în Italia sunt înregistrate peste 23.000 de firme cu capital românesc. Investiţiile italiene în România participă cu 5-6% la PIB-ul României, în timp ce firmele româneşti contribuie cu 1% la PIB-ul Italiei, de circa zece ori mai mare decât cel al României.
