Rusia este cea care nu informează în mod corespunzător cu privire la obligaţiile şi problemele ce decurg din istoria comună, precizează vineri Ministerul de Externe, după ce Moscova îl acuzase pe Cristian Diaconescu că denaturează faptele în ceea ce priveşte stadiul discuţiilor despre Tezaur.
Joi, diplomaţia rusă publicase un comunicat în care precizase că "la discuţiile româno-ruse din 27 februarie de la Moscova, la nivel de miniştri de externe, nu a fost vorba de reluarea negocierilor privind «tezaurul românesc», ci de reluarea lucrărilor Comisiei Publice Comune de studiere a problemelor legate de istoria relaţiilor bilaterale". "Scopul lucrărilor acestei stucturi, cu statut public, nu îl reprezintă «restituirea tezaurului românesc»", iar "domnul Diaconescu denaturează faptele", afirma Ministerul rus de Externe.
În realitate, există două comisii distincte din perspectiva statutului şi a obiectului de activitate care se ocupă de problematicile ce decurg din istoria relaţiilor bilaterale, precizează MAE românesc. Pe de o parte, există o Comisie Comună, de interes public, învestită cu autoritate, constituită din specialişti în diverse domenii, pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului românesc. Aceasta a fost înfiinţată potrivit Declaraţiei Comune a miniştrilor afacerilor externe ai României şi Federaţiei Ruse, semnată la Moscova, la 4 iulie 2003, odată cu Tratatul politic bilateral. Tema referitoare la Tezaurul românesc este menţionată explicit în textul Declaraţiei.
Declaraţia Comună a fost ratificată de Parlamentul României împreună cu Tratatul privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi Federaţia Rusă, semnat de preşedinţii celor două state la aceeaşi dată, prin Legea nr. 24 din 3 martie 2004. Potrivit înţelegerilor celor două părţi, Comisia comună analizează, în prezent, problematica Tezaurului României, aceasta fiind prima chestiune aflată în discuţia membrilor Comisiei, potrivit deciziei acestora, adaugă MAE românesc.
Despre această comisie s-a discutat în cadrul întâlnirii din 27 februarie 2009, de la Moscova, dintre miniştrii afacerilor externe ai României şi Federaţiei Ruse. Ministrul român al afacerilor externe a adresat omologului rus rugămintea de a transmite un semnal politic pentru organizarea unei noi reuniuni a Comisiei care gestionează inclusiv problematica Tezaurului românesc. Şeful diplomaţiei ruse a răspuns că îl va contacta pe co-preşedintele rus al Comisiei, pentru a da curs solicitării României de convocare a unei noi sesiuni a acestui organism.
Pe de altă parte, la nivel academic, mai funcţionează o comisie româno-rusă de istorie, condusă de reprezentanţii academiilor din cele două state, care constituie un forum de dialog cu privire la istoria relaţiilor româno-ruse în ansamblul lor.
De altfel, retrocedarea bunurilor culturale este o obligaţie internaţională a Federaţiei Ruse, aflată şi în atenţia Consiliului Europei, adaugă Ministerul de Externe. Astfel, Opinia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei 193/1996, redactată la momentul admiterii acestui stat în Consiliul Europei, menţionează necesitatea negocierii solicitărilor de returnare a proprietăţilor culturale cu statele europene, pe baze ad hoc în funcţie de tipurile de proprietate (arhive, opere de artă, clădiri etc.) şi de deţinători (de tip public, privat sau instituţional).
Ministerul rus de Externe reacţionase joi acuzându-l pe Diaconescu de denaturare a faptelor, după ce şeful diplomaţiei române declarase săptămâna aceasta că a convenit cu omologul său rus Serghei Lavrov reluarea lucrărilor unei comisii interguvernamentale specializate. El mai spusese că însăşi înfiinţarea acestei comisii, în 2003, a fost un succes, deoarece prin aceasta Rusia recunoaştea că există problema tezaurului românesc. Miniştrii de externe rus şi român nu au discutat, în întâlnirea din februarie de la Moscova, despre reluarea negocierilor privind "tezaurul românesc", ci despre reluarea lucrărilor comisiei semiguvernamentale comune de studiere a problemelor legate de istoria relaţiilor bilaterale, preciza MAE rus.
"Comisia a fost creată pentru studirea unui set de probleme aşa-numitele «pete albe» ale istoriei relaţiilor complexe între două ţări. Şi aceasta, trebuie să recunoaştem, reprezintă un câmp mult mai larg de studiu, doar în istoria noastră comună au avut loc şi alte momente neuniforme, cum ar fi de exemplu ocuparea de către armata română a bunurilor militare şi de altă natură după demobilizarea armatei ruseşti la sfârşitul Primului Război Mondial, anexarea de către România a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord între anii 1918-1940, acţiunile administraţiei româneşti în «Transnistria» între anii 1941-1943, acţiunile românilor în perioada celui de-al Doilea Război Mondial", potrivit comunicatului MAE rus. "De aceea, aş vrea să subliniez încă o dată: în vederea obţinerii unui tablou istoric complet şi obiectiv, Comisia este chemată să studieze tot ansamblul relaţiilor complexe dintre două ţări în prima jumătate a secolului al XX-lea şi să nu se oprească doar asupra anumitor aspecte ale acesteia, de care este interesată doar o singură parte", mai spune comunicatul.
Tezaurul românesc a fost trimis de România în Rusia Ţaristă în 1917 şi nu a mai fost niciodată recuperat. Într-o variantă preliminară a programului de guvernare a actualului executiv, recuperarea Tezaurului a fost trecură ca prioritate în relaţia cu Rusia, dar apoi a fost eliminată.
Hotărârea de a trimite Tezaurul României în Rusia a fost luată de Guvernul României la finele anului 1916, când exista temerea că germanii, austriecii sau turcii vor ocupa Moldova, singura provincie româneasca rămasă neocupată. Tezaurul includea tezaurul Băncii Naţionale a României, valori aparţinând unor diverse bănci româneşti, colecţii de artă, bijuterii şi arhive. Doar cele 93,36 tone aur din primul transport de tezaur (1,2 miliarde dolari la preţul aurului din 1990) reprezintă aproximativ o treime din rezerva actuală de aur a Rusiei.
La 4 iulie 2003 s-a încheiat Tratatul privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi Federaţia Rusă. Partea rusă a refuzat reglarea problemei Tezaurului prin tratat; în schimb s-a agreat totuşi constituirea unei comisii de istorici români şi ruşi care să studieze chestiunea. Comisia s-a întâlnit pentru prima dată în perioada 19- 21 octombrie 2004, la Bucureşti, copreşedinţii acesteia fiind profesorul Ioan Scurtu, respectiv academicianul Aleksandr Oganivici Ciubarian. Cu toate acestea, lucrările comisiei nu au avansat foarte mult până în prezent.
