Raportul pe justiţie ce va fi publicat de Comisia Europeană în iulie sau septembrie va conţine aprecieri negative la capitolul "luptă împotriva corupţiei la nivel înalt", dacă Parlamentul nu dă undă verde anchetelor, a declarat marţi la Bruxelles ministrul justiţiei Cătălin Predoiu.
"Este limpede, cred, pentru toată lumea, că atât timp cât Parlamentul nu va rezolva toate problemele legate de acordarea unui drum liber investigaţiilor în toate dosarele de mare corupţie nu putem spera la o apreciere pozitivă pe obiectivul numărul 3 (combaterea corupţiei la nivel înalt - n.r.)", a declarat Predoiu la ieşirea de la întâlnirea cu secretarul general al CE, Catherine Day, sub autoritatea căreia se redactează rapoartele din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a justiţiei din România şi Bulgaria.
Parlamentul a dat undă verde anchetării fostului premier Adrian Năstase în dosarul Zambaccian II şi în prezent trebuie să ia o decizie într-un alt dosar de corupţie care îl priveşte pe fostul premier, după ce a blocat din nou începerea urmării penale pentru Zambaccian 1. Deputaţii din Comisia de Regulament au decis, prin vot, pe 25 mai, că este "inadmisibilă" solicitarea procurorului general privind reluarea votului asupra cererii de începere a urmăririi penale a lui Adrian Năstase în dosarul Zambaccian 1, punctul de vedere al forului urmând să fie trimis Biroului Permanent.
De asemenea, Biroul Permanent al Senatului a întârziat în mai multe şedinţe din luna mai introducerea cazului lui Şerban Mihăilescu pe ordinea de zi a plenului Senatului, aşteptând acte doveditoare ale stării de sănătate ale acestuia. Mai mulţi senatori au invocat presiunea psihologică la care este supus Mihăilescu, fiind recent operat în străinătate, şi au făcut apel la latura umană a senatorilor pentru a nu-l "suprasolicita" prin stabilirea unui termen în care acesta să-şi exprime punctul de vedere în plenul Senatului. În cele din urmă, conducerea Senatului a decis marţea trecută ca plenul să discute pe marginea cererii procurorilor în dosarul lui Şerban Mihăilescu pe 10 iunie, dar, în cazul în care acesta va aduce dovezi medicale, senatorii vor mai putea amâna discuţiile maximum 10 zile. DNA a cerut Senatului, pe 31 iulie 2008, începerea urmăririi penale a senatorului PSD Şerban Mihăilescu pentru infracţiunea de primire de foloase necuvenite şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.
Potrivit obiectivului de referinţă (benchmark) numărul trei, România trebuie să asigure "continuarea realizării unor anchete profesionale şi imparţiale în cazul sesizărilor de corupție la nivel înalt".
"Raportul va fi un mix de aprecieri pozitive şi mai puţin pozitive acolo unde nu am reuşit să atingem obiectivele", a estimat Predoiu, precizând că restanţele nu ţin de ministerul său, ci de "cooperarea interinstituţională", mai ales cu CSM.
El a confirmat că "există o discuţie" privind publicarea rapoartelor pentru România şi Bulgaria în luna septembrie şi nu în iulie, cum se aştepta. "Noi aşteptăm un calendar normal, dar şi în ipoteza în care se va prelungi, pe noi ne va afecta prea puţin, pentru că vom urmări îndeplinirea obiectivelor indiferent când va interveni acest raport. MCV este un instrument menit să rezolve o parte a problemelor din sistemul judiciar, noi trebuie să avem o viziune de ansamblu. Pentru mine, problemele justiţiei nu se reduc doar la cele din mecanismul de cooperare şi verificare", a spus Predoiu.
"Indiferent când va fi elaborat raportul, în iulie sau în septembrie, noi îl aşteptăm echilibrat, conştienţi de faptul că am înregistrat un număr de progrese, că avem probleme aşa cum şi alte sisteme judiciare din Europa au, că nu suntem ultima pagină din romanul european", a completat ministrul.
Predoiu a adăugat că publicarea în luna iulie ar putea pune "o anumită presiune" asupra tuturor instituţiilor care să grăbească implementarea unor măsuri, "însă noi trebuie să ne obişnuim să lucrăm repede şi bine şi în afara unor presiuni", a punctat ministrul.
Întrebat despre cum a decurs întâlnirea de la Comisia Europeană, ministrul român a spus că "a fost într-un complet acord".
"Atât informaţiile noastre, cât şi ale domniilor lor concordă. Ştiu şi dânşii atât plusurile, cât şi minusurile din sistemul nostru judiciar, aşa cum le ştim şi noi", a completat Predoiu.
"Au fost constatate aspectele pozitive legate de elaborarea cadrului legislativ, dar în acelaşi timp s-au constatat şi probleme cu restanţele în domeniul resurselor umane şi cu dosarele de mare corupţie", a explicat oficialul român.
Ministrul a spus că obiectivele guvernului rămân adoptarea codurilor şi rezolvarea problemelor financiare - aici notând că recentele hotărâri judecătoreşti care recunosc drepturi salariale ale magistraţilor în valoare de circa 400-430 milioane de euro sunt de o "magnitudine" ce depăşeşte capacitatea Ministerului de Justiţie sau a celui de Finanţe, fiind nevoie de o soluţie convenită la nivelul întregului guvern împreună cu CSM.
"Sper ca CSM să aibă înţelegerea momentelor grele prin care trece ţara", a spus Predoiu, făcând referire şi la angajamentele asumate de România faţă de Fondul Monetar Internaţional.
"Am subliniat necesitatea ajungerii la un acord între legislativ, executiv şi puterea judecătorească pentru rezolvarea dificultăţilor de ordin financiar pentru: buna funcţionare a instanţelor, clarificarea statutului salarial al magistraţilor şi al personalului auxiliar, precum şi pentru plata drepturilor obţinute prin hotărâri judecătoreşti”, a mai declarat ministrul justiţiei la finalul întâlnirii cu Catherine Day. Discuţiile au vizat şi problema resurselor umane, în condiţiile în care în prezent există aproximativ 1.000 de posturi vacante în sistemul judiciar, aspect care poate fi rezolvat în timp prin noi recrutări în sistem pe posturi care să fie finanţate de Ministerul Finanţelor Publice.
Un comunicat al Ministerului Justiţiei informează că în cursul zilei de marţi Cătălin Predoiu a avut şi o convorbire telefonică cu Jacques Barrot, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar pentru Justiţie şi Afaceri Interne, aflat în Franţa, tot pe tema evoluţiilor înregistrate în cadrul MCV.
Raportul Comisiei Europene pe justiţie ar putea fi amânat pentru luna septembrie, declară surse europene pentru NewsIn, un posibil motiv fiind că în iulie, când a fost anunţat raportul pentru România, noul Parlament European ar putea bloca sau amâna reconfirmarea în funcţie a lui Jose Manuel Barroso.
Contactat de NewsIn, Mark Gray, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a spus că nu s-a stabilit încă o dată pentru prezentarea rapoartelor pe justiţie. "Nu s-a luat încă nici o decizie cu privire la data rapoartelor, acest lucru se va întâmpla spre sfârşitul acestei luni, după misiunile experţilor în România şi Bulgaria”, a declarat marţi pentru NewsIn Mark Gray.
