Ministerul Sănătăţii a anunţat, miercuri, că nu va mai achiziţiona roboţi chirurgicali, deoarece la licitaţie s-a prezentat un singur ofertant, cu o ofertă disproporţionată, şi că suma de 10 milioane de euro alocată va fi redirecţionată spre alte priorităţi.
Potrivit ministerului, decizia a fost luată ca urmare a faptului că, în lipsa mai multor oferte, comisia nu a avut indicatori de comparaţie privind preţul corect al roboţilor. În plus, singura ofertă apărută propunea sume apropiate de cuantumul maxim al fondurilor alocate. În aceste condiţii, Ministerul Sănătăţii consideră că nu se respectă principiul promovării concurenţei şi nici cel al utilizării eficiente a fondurilor publice.
Potrivit ordonanţei privind achiziţiile publice, prin utilizarea eficientă a fondurilor publice se înţelege aplicarea procedurilor de atribuire competiţionale care să reflecte avantajele de natură economică ale ofertelor, în vederea obţinerii raportului optim între calitate şi preţ.
"Comisia de evaluare a demonstrat utilitatea acestor roboţi, însă achiziţia lor nu se poate face cu orice preţ. E important să existe o evaluare obiectivă şi elemente de comparaţie. Consider că în lipsa unei reale concurenţe o licitaţie nu se poate desfăşura", a declarat ministrul Sănătăţii, Ion Bazac.
Fondurile alocate pentru această achiziţie vor fi redirecţionate către Programul naţional de dotare cu monitoare, ventilatoare şi echipamente de anestezie şi terapie intensivă, program declarat prioritar de minister, mai ales în condiţiile actualei pandemii de gripă A/H1N1.
Ministerul Sănătăţii a decis, pe 8 iulie, că nu va achiziţiona cei cinci roboţi chirurgicali în valoare totală de 10 milioane de euro, până ce comisia proprie de evaluare, din care fac parte şi beneficiarii celor cinci aparate chirurgicale, nu va demonstra oportunitatea şi utilitatea acestora.
"Toate achiziţiile de echipamente sau aparatură medicală derulate de Ministerul Sănătăţii se realizează numai pe baza cererilor venite din partea unităţilor sanitare şi a nevoilor identificate de către specialiştii din comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii care au obligaţia de a fundamenta, din punct de vedere medical, tehnic şi economic, necesitatea solicitărilor", precizează reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.
Roboţii ar fi trebuit să ajungă la Clinica de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni, Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală şi institutele clinice din Cluj, Târgu-Mureş şi Timişoara.
Achiziţia sistemelor de chirurgie robotică a fost solicitată de către membrii Comisiei de Medicină Minim Invazivă, condusă de către prof. dr. Lazăr Fulger şi de către prof dr. Irinel Popescu, şeful Centrului de Chirurigie Generală şi Transplant Hepatic.
Ministerul Sănătăţii s-a arătat dispus să plătească, potrivit unui anunţ de participare publicat pe site-ul guvernamental de licitaţii, din bugetul alocat pentru anul 2009, peste 10 milioane de euro pentru achiziţionarea a cinci roboţi de chirurgie minim invazivă, cu patru braţe, potrivit site-ului guvernamental de licitaţii.
Astfel, anunţul de pariticipare al Ministerului Săntăţii presupune achiziţionarea unui robot chirugical cu sistem video High Definition 3D şi patru roboţi cu sistem video standard 3D.
Licitaţia privind contractarea firmei care va oferi cei cinci roboţi chirugicali a avut loc luni, pe 13 iulie.
Medicii din Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul de Urgenţă Floreasca au efectuat, din ianuarie 2008 până în martie 2009, 230 de intervenţii chirurgicale folosind sistemul DaVinci, în cadrul unui program pilot pentru România, de chirurgie robotică. În cadrul acestui program, intervenţiile chirurgicale robotice au fost finanţate de Ministerul Sănătăţii iar achiziţionarea celor doi roboţi a fost făcută de către Ministerul Educaţiei.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care este şi şeful Clinicii de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni, prof.dr. Irinel Popescu, a susţinut în repetate rânduri că a propus Ministerului Sănătăţii continuarea programului de chirurgie robotică şi achiziţionarea mai multor roboţi chirurgicali, întrucât există numai doi în ţară.
În Europa, ca şi în lume, de altfel, numărul roboţilor de acest fel este în creştere. Astfel, Italia deţine 39 de roboţi, Franţa are 23, iar Germania 25.
