Cele 32 de măsuri anticriză asumate luni de coaliţia PDL-PSD ar urma să stimuleze economia reală, să atragă venituri mai mari la buget şi să diminueze cheltuielile, cu toate acestea numai o parte dintre ele vor fi aplicate de la 1 septembrie, deoarece pentru altele e nevoie de noi analize şi studii.
PSD susţine că măsurile convenite de coaliţie se adresează economiei reale şi vizează cauza crizei, sunt anti-ciclice, controlabile de către Guvern şi sustenabile. De asemenea, ele trebuie să producă efecte cel puţin pe termen scurt (maximum 6 luni). Unele dintre acestea ar urma să fie aplicate de la 1 septembrie 2009, dar nu a fost anunţat detaliat care dintre ele.
În plus, membrii coaliţiei vor să promoveze parteneriatele public-private şi să atragă mai multe investiţii străine directe. De asemenea, ei susţin că urmăresc creşterea lichidităţii monetare în sistemul bancar.
Cele mai multe măsuri anticriză, respectiv 14, sunt pentru stimularea economiei reale, în timp ce nouă vizează creşterea veniturilor bugetare, şase au ca scop raţionalizarea cheltuielilor bugetare, iar alte trei sunt pentru creşterea lichidităţii monetare în sectorul bancar.
Astfel, pentru stimularea economiei, se pregăteşte instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru IMM-urile aflate în dificultate din cauza crizei economice, în scopul sprijinirii acestora pentru plata datoriilor şi investiţii. În acest caz, este nevoie însă de consultarea prealabilă a Comisiei Europene (CE).
Susţinerea producţiei pentru export prin garanţii şi contragaranţii, acordarea unui credit fiscal pentru renovarea şi modernizarea locuinţelor şi a clădirilor, scutirea profitului reinvestit în economia reală, folosirea clauzelor din contractele comerciale de tip off-set pentru realizarea de investiţii, precum şi identificarea de măsuri suplimentare pentru stimularea şi dezvoltarea industriei alimentare în mediul rural, chiar prin conceperea unui program naţional pentru dezvoltarea industriei alimentare în mediul rural, sunt alte măsuri ce ar trebui să susţină dezvoltarea economiei.
Tot la acest capitol, coaliţia PDL-PSD a aprobat instituirea unui plafon lunar de 1.000 lei pentru neimpozitarea venitului salarial pentru tinerii de până la 30 de ani, utilizarea scrisorii bancare ca şi garanţie de bună execuţie pentru societăţile din domeniul construcţiilor, dezvoltarea unui proiect naţional de investiţii de mediu şi pentru irigaţii, extinderea programului Rabla pentru tractoare şi alte utilaje agricole, începând cu 1 ianuarie 2010, precum şi extinderea acestuia pentru persoanele juridice de la 1 septembrie 2009.
Alte măsuri din acest domeniu prevăd majorarea capitalului social al Fondului de Garantare a Creditului Rural şi îmbunătăţirea activităţii, prin investiţii în agricultură şi industria alimentară din mediul rural, precum şi îmbunătăţirea legii investiţiilor, inclusiv prin reducerea valorii investiţiilor care pot beneficia de facilităţi, de la 50 milioane euro la 10 milioane euro.
Totodată, coaliţia vrea să fie studiate posibilităţile de creare a unui fond de investiţii, inclusiv prin includerea participaţiilor statului în societăţi comerciale, prin care să se asigure proiectele de investiţii de importanţă naţională şi să fie promovate proiecte care să ducă la îndeplinirea criteriilor de la Lisabona pentru promovarea cercetării şi inovării. Acestea ar trebui să stimuleze înfiinţarea şi dezvoltarea parcurilor ştiinţifice şi tehnologice şi a clusterelor de competitivitate. Coaliţia vrea măsuri de încurajare a cercetării asemănătoare cu cele aflate în vigoare pentru sectorul IT.
Pentru creşterea veniturilor bugetare, coaliţia ia în calcul valorificarea unităţilor de atribuire (UA) a dreptului de poluare şi crearea de surse pentru investiţiile din sectorul energetic, vânzarea participaţiilor minoritare ale statului deţinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Oficiul pentru Privatizare şi Participaţiile Statului (OPSPI) şi alte instituţii ale administraţiei publice, introducerea impozitului forfetar pe activităţile unde evaziunea fiscală este dificil de evaluat, care să înlocuiască impozitul minim.
Tot pentru a mări veniturile la buget, se doreşte vânzarea de către autorităţile locale a terenurilor pe care se află clădiri rezidenţiale în proprietatea cetăţenilor, majorarea redevenţelor, lărgirea bazei de impunere în agricultură, prin extinderea producţiei agricole de piaţă.
În plus, coaliţia vrea să urgenteze apariţia Legii privind parteneriatul public-privat (PPP), în concordanţă cu prevederile legislaţiei europene, precum şi să analizeze posibilităţile de supraimpozitare a profitului excepţional datorat unor factori exogeni (windfall profit) şi cele de colectare a accizei pentru carburanţi la pompă.
Raţionalizarea cheltuielilor bugetare vizează restructurarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), adoptarea Legii responsabilităţii fiscale, îmbunătăţirea procedurilor de control financiar, audit public intern şi control intern în instituţiile statului şi instituirea simetriei în tratamentul obligaţiilor bugetare ale agenţilor economici şi Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
Coaliţia vrea să mai diminueze cheltuielile la buget prin introducerea standardelor de cost şi a normativelor de personal în domeniul public şi privat al statului şi prin restructurarea şi depolitizarea autorităţilor de management şi a organismelor intermediare privind accesarea fondurilor structurale. Unele dintre aceste măsuri au fost convenite cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional.
Creşterea lichidităţii monetare în sectorul bancar ar urma să fie făcută prin scutirea temporară de impozit a dobânzii aferente sumelor depozitate în bănci, de către persoanele fizice, precum şi prin creşterea ponderii împrumutului public intern pe termen scurt şi foarte scurt în totalul împrumutului public intern şi prin predominanţa împrumutului public extern bazat pe eurobonduri în totalul împrumutului public.
Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a anunţat luni că măsurile asupra cărora au căzut de acord cele două partide sunt doar o parte din propunerile formaţiunilor de guvernământ, o altă serie urmând să fie luată în discuţie în cadrul şedinţei coaliţiei de săptămâna viitoare. Tot atunci se vor clarifica câteva detalii care au mai rămas în discuţie, precum şi calendarul aplicării setului de măsuri anticriză. "Tot ce am prezentat este asumat de coaliţie. Luni vom discuta calendarul de aplicare, unele măsuri urmând să fie puse în practică începând cu 1 septembrie 2009", a precizat prim-vicepreşedintele PDL.
Preşedintele PSD Mircea Geoană a anunţat luni că 20 dintre prevederile anticriză sunt ale PSD, 13 ale PDL, unele fiind comune, deşi potrivit documentului au fost aprobate 32 de asemenea măsuri.
Ulterior, prim-vicepreşedintele PDL, Adriean Videanu, a spus că afirmaţiile liderului PSD, Mircea Geoană, potrivit cărora 80% din setul de măsuri anticriză aparţin PSD, sunt eronate şi îl pun pe şeful social-democraţilor într-o situaţie contradictorie.
