Din colecţia „Cele mai frumoase poezii cvasi/bulevardiere rămase tablou” Strada FRUNZEI (dosarele Z)

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Din sufletul tău mare cât Luna cea mai plină

am învăţat (întruna) să tai frunze la câini,

aici, pe strada Frunzei, cu grijă şi cu poftă...

şi să (le)-ascult lătrarea... şi să mă spăl pe mâini

când vine, pasămite, vrun timp de judecată

cu vorbă contondentă, din unghi obtuz şi-amar...

şi să-(mi) trimit (aiurea) la Ana şi Caiafa

părerile de bine, de rău... să n-am habar

că toate dimprejuru-mi... (şi sfinte! şi păgâne!)...

nu au nici o scăpare, dacă-s jucate strâmb,

iar cel care trişează n-ajunge prea departe...

rămâne pizmătareţ, proclet, ţeapăn, hadâmb!...

Din sufletul tău mare cât Luna cea mai plină

sau goală... [când Maria-i (prin jur) mireasa ta]...

am învăţat ce-nseamnă să (n)-am notă de plată

şi să ascult din Ceruri, oricând: Sigur că Da!

Citit 8260 ori Ultima modificare Miercuri, 08 Septembrie 2021 20:58

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.