Execuţie fără sfârşit (despre candoarea călăului cumplit)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Sunt condamnat... căruţa este gata

să-mi ia ultima clipă şi s-o ducă

lângă butuc... mulţimea delirează...

numai călăul plânge pe sub glugă!

Sunt vinovat... şi merit condamnarea,

dar nu regret nimic... nu-mi pare rău,

ştiu c-o să vină Mama să mă nască

din îndurarea altui Dumnezeu!

Călăul ia securea, o ridică

(scânteietoare) tocmai în văzduh...

citesc tăişul şi mi-aduc aminte

de Tată şi de Fiu şi sfântul Duh!

Vine mireasa... (ultima salvare!)...

dar nu am cap, nu mai pricep la rugă...

Văd cum începe Mama să mă nască

şi cum călăul plânge pe sub glugă!

Citit 6531 ori Ultima modificare Miercuri, 10 Septembrie 2014 16:31

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.