Făceam concurs de sărituri în râpă...
(cine rămânea întreg, primea biscuiţi şi flori)...
din când în când, o auzeam pe mama:
ai să mori, făptaşule, ai să mori!
Râpa era foarte adâncă... şi foarte mulţi copii
visau biscuiţi şi bomboane de lux...
unii nu se mai duceau nici la şcoală
şi veneau (toată ziua) la concurs!
Nu mai aveau răbdare să stea la rând
şi săreau toţi, săreau de-a valma...
de multe ori, răsărea mama pe mal şi-mi arăta
câte linii are palma!
Acum, nici râpa nu mai este,
dar sunt biscuiţi şi bomboane şi flori...!...
Şi mama nu mai vine (pe nici o linie) să spună:
ai să mori, făptaşule, ai să mori!