1. Aria cercului din opera iubirii Bună dimineaţa rochiei de stambă!... Bună dimineaţa ghetelor pe dos!... Bună dimineaţa fluturei de lampă!... Sufletul, aseară, mi-a picat pe jos! ş-apoi, toată noaptea, l-am cătat prin lume, l-am cătat prin moarte, l-am cătat prin gând, l-am cătat prin bezna viselor postume! cred că nu mai este, astăzi, pe pământ! Ce-ntuneric, Doamne!... mi-ai luat şi Luna, mi-ai luat văzduhul care mă lega de atunci, de-acolo şi de Totdeauna! spune-i Do ...

Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"mi-aduc aminte cum stăteau încet, sub tei, părinţii lui, părinţii tăi, părinţii mei... şi cum tăceau majestuos,/ uitându-se în sus şi-n jos... şi-nţelegeam că viaţa-i sfântă, vrei-nu vrei! şi cum plângeau şi se rugau la dumnezeu când nu ploua pământul meu, pământul tău, pământul lui şi alt pământ.../ şi chiar se auzea tunând şi chiar ploua şi ne făcea şi curcubeu! cum se duceau să vadă viu, să vad ...

Tovarăşul G.B. din satul Rădeşti e tânăr şi căsătorit, dar o „iubeşte” aproape în taină şi pe tovarăşa C.M. din satul Bursucani, şi ea la fel de tânără şi căsătorită! Ibovnicul este şef peste ogoarele consătenilor săi, iar ea este vânzătoare de toate pentru toţi la magazinul mixt din localitatea soţului său! Dragostea „merge” cât se poate de frumos şi de bine, dar începe să „transpire” abundent pe ici, pe colo, radio-şanţul emiţând amănunţit s ...

pe arii din opera pâinii alerg:/ poghiazuri, zăpodii, cicoare şi grâu, măzăriche şi maci,/ candoare şi dodii! ş-apoi: ce corvoadă, ce moară de vânt.../ ce bat să deschidă celebrul hidalgo şi mama de-atunci,/ cu turte pe plită, cu ochii la mine, să vadă ce văd,/ ce pot a-nţelege din ceastă iluzie fără sfârşit/ şi fără de lege! şi chiar încercam să pricep că nu am/ noroc, dulcinee, şi nici rosinantă, nici sancho, nici fler.../ şi nici o idee din care să-nvăţ c ...

Că tot suntem în vremuri cel puţin caragialiene, putem spune fără milă, cu toată răspunderea şi răspicat: căldură mare, monşer! Căldură mare peste tot! Oriunde te-ai întoarce, termometrul crapă de căldură! Gradele se năpustesc şi fac ravagii în autobuz, în tramvai, în tren, în apartament, în capela cu morţi, în toalete, însă şi la nivel cerebral! Ce să foloseşti pentru ca să mai „îndulceşti” atmosfera asta sufocantă, mai ales că transportatorii n-au golo ...

iertarea-i mai tare ca piatra, nu pot/ să nu cer iertare, să nu dau iertare, să nu mulţumesc/ acelui mai mare! când lumea e plină de rău şi urât,/ greşeli şi păcate, văz duhul blândeţii de jos şi de sus/ mai bun decât toate! văz duhul părinţilor duşi în pământ,/ în ceruri, în stele, cum vine şi-mi iartă în suflet şi-n gând/ păcatele mele! când, noaptea, m-apasă ca lespedea, grea,/ vro mare durere, mă uit la icoana din colţ ş-o aud/ pe mama cum cere, primeşt ...

aici lângă schit a fost o salcie plină cu păsări şi cuiburi şi descântare aici lângă salcie a fost o fântână cu teică şi cumpănă şi ciutură şi lună aici lângă salcie şi lângă fântână a fost un pârâu care a luat şi a dus toate plânsurile de dor şi de jale şi de bucurie şi de tristeţe ale tuturor străbunilor şi tuturor bunilor noştri părinţi cu fiecare ploaie curată lacrimile lor se întorc pe deal şi pe vale şi în fântână şi în ogradă şi în ...

Valuri de căldură înăbuşitoare trec peste grădini şi peste ogrăzi şi peste plante şi peste animale şi peste credincioşi şi peste atei! Exact ca-n vremurile cele foarte bune, când „mergea” Furnalul 6 şi nu puteai să te apropii decât ignifugat special şi îndelung pregătit pentru a face „faţă”! Unii ne/creştini se uită-n sus şi înjură! Alţii nu înjură! Şi toţi, dar absolut toţi, dau vina pe Dumnezeu! El e responsabil pentru caniculă! El e vinovat şi pentru ...

Cea mai frumoasă şi cea mai deşteaptă şi cea mai iubită/ şi cea mai necunoscută Femeie din Sudul Moldovei de Nord/ îmi umblă toată ziua prin ziuă, îmi umblă toată noaptea prin noapte, îmi umblă prin somnuri şi-mi umblă prin visuri şi mă duce-n ispită,/ la capătul lumii, însă pot să jur că îi port/ (în toată viaţa aceasta şi în toată moartea aceea)/ toate cuvintele ei/ şi o rog să-(mi) ţină-n picioare pururi scânteia/ sub pururi scâncetul florii de tei! Ce ...

Această legendă începe acum,/ aici, fără teamă, pe Dealul Mirării sub care s-a dus/ preabuna mea Mamă!   S-a dus într-o iarnă, de Sfântul Ioan,/ frumos, pe costişă... din Cer, demiurgul cel rău trimitea/ privire piezişă şi parcă un fel de Uitare-ncepea/ încet să s-aştearnă zălog Simfoniei în Alb, că aşa-i/ Plecarea de iarnă!   Această legendă începe acum,/ aici, dintr-o dată, pe Valea Mirării sub care s-a dus/ preabunul meu Tată!   S-a dus tot la fel, într- ...