În ultimul timp, am constatat o înmulțire a informărilor către presă privind controalele făcute în Galați de Protecția Consumatorilor
Mai nou, se remarcă faptul că instituția precizează și numele operatorului economic sancționat, nu doar măsurile luate, valoarea amenzilor sau neregulile depistate. Despre acest lucru, despre modul în care poate fi făcută o reclamație la Protecția Consumatorilor, precum și despre multe aspecte de interes pentru gălățeni, am vorbit cu Carmen Tudor, comisar-șef adjunct al Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC) Galați.
- Cum ați devenit așa de vizibili în mass-media?
- Totul ține de președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. În acest moment, dl președinte Horia Constantinescu este foarte implicat în creșterea vizibilității acțiunilor de control, pentru că și înainte făceam aceste acțiuni, doar că nu le dădeam publicității. În acest sens, a emis un ordin prin care trebuie să dăm în presă orice acțiune de control care s-a soldat cu oprirea temporară a prestării serviciilor, bineînțeles cu numele unității controlate (denumirea comercială și numele societății).
- Aspectul cu numele firmei a fost de multe ori controversat. Înainte, când nu se dădea numele agentului economic sancționat, foarte mulți cititori ne întrebau de ce nu spunem numele firmelor...
- Există și acest ordin, mi se pare corect să dăm și numele, pentru ca și consumatorii să știe ce să ocolească sau unde să meargă pentru a beneficia de servicii de calitate.
- Deci, dacă e ordin, cu plăcere. Este bine și pentru noi, pentru că putem scrie complet ce și unde s-a întâmplat. Recent, ați avut mai multe acțiuni de control la unități de alimentație, cum ar fi restaurante din oraș sau de la mall, și ați descoperit numeroase nereguli. Să ne fie teamă să mai mâncăm în oraș?
- Nu trebuie să ne fie teamă, trebuie doar să fim informați. Noi supraveghem piața în permanență și, acolo unde se impune, aplicăm legislația drastic, chiar cu închiderea temporară a unității. Facem apoi un re-control, constatăm dacă deficiențele au fost rezolvate și, evident, redeschidem unitatea. Deci când unitatea este redeschisă, îndeplinește toate normele legale.
- Acest re-control are o perioadă anume stabilită?
- Se face în urma solicitării operatorului economic, care ne anunță în scris că a remediat toate deficiențele, în maximum 48 de ore, conform procedurii de control.
- Dacă o firmă recidivează? Dacă o depistați încă o dată, după o perioadă de timp, cu aceleași abateri?
- Tot în procedură avem cuprinsă această situație. Obligatoriu, facem verificări, timp de șase luni, de cel puțin trei ori, la acești operatori economici. Dacă au din nou abateri, mergem la o măsură suplimentară, cu propunere de închidere de la 6 la 12 luni. Dacă și după aceea vom constata abateri în timp, propunem închiderea definitivă a unității. Deci avem sancțiuni complementare etapizate.
- Există un tipar al abaterilor constatate în restaurante și autoserviri?
- Fiecare operator are abaterile lui, dar, în general, unde am închis unitatea, am avut deficiențe de igienă (mizerie pe pardoseli, pe tavan, în frigidere, pe hote, în toată bucătăria) sau prezența insectelor, cum ar fi gândacii, peste care nu putem trece chiar dacă în rest este relativ curățenie.
- Pentru ce nereguli se aplică cele mai mari amenzi?
- Amenzile pe care le comunicăm presei sunt cele aplicate. În realitate, ei trebuie să plătească jumătate din minim, care ajunge pe o sancțiune la circa 1.500 de lei în primă fază. Dacă operatorii au abateri repetate, atunci se mai adaugă încă 1.000, încă 10.000, în funcție de abatere. Cel mai drastic sancționăm condițiile de igienă, dar și dacă găsim alimente și ingrediente expirate, fără elemente de identificare, cu modificări organoleptice (adică miros, gust). Cele mai mici sancțiuni se referă la unele mici informări ale consumatorilor, în sensul că nu au anumite cantități înscrise pe meniuri. Acestea pot fi sancționate pe Legea prevenției.
- Care a fost cea mai mare amendă pe care ați dat-o în Galați?
- La alimentație publică avem și amenzi de 40.000 de lei, cu încasare de 40.000 de lei, la "Mesopotamia", pentru că nu au respectat o decizie privind practici comerciale înșelătoare. Avem și amenzi de 50.000 de lei la supermarketuri cunoscute (Kaufland, Lidl), de încasat.
- Ne puteți face un bilanț al controalelor la supermarketuri?
- Tot timpul intrăm în acțiuni de control la supermarketuri, cred că nu există săptămână în care să nu avem măcar un supermarket controlat, deși suntem numai cinci comisari activi. Și acolo găsim deficiențe de depozitare, în sensul igienizării necorespunzătoare a utilajelor, frigiderelor, congelatoarelor. Am găsit prețuri afișate care diferă de prețurile de la casa de marcat, acolo am dat sancțiune de 50.000 de lei de achitat, pentru că ni se pare o abatere foarte serioasă. Găsim fructe și legume depreciate, fel de fel de deficiențe de informare, comportamente incorecte față de consumator, în sensul că pun un preț redus pe etichetă, iar la casa de marcat, când tastează, oamenii se trezesc cu prețurile întregi, nu cele reduse.
- Într-o situație de acest gen, cu diferențe de preț între raft și casa de marcat, ce poate face o persoană care nu observă pe loc, la casă, că a plătit mai mult decât prețul afișat?
- Noi îi sfătuim să vină la noi, la Protecția Consumatorilor, sau să încarce online reclamația, pe site-ul www.anpc.ro. Dacă merg înapoi la operatorul economic, la supermarket, aceștia se pun în regulă și nu mai putem proba nici noi, nici consumatorul. Dacă observă pe loc diferența, poate face poză cu eticheta de la raft și cu bonul fiscal. Se poate adresa ori direct operatorului, ori să vină la noi cu fotografiile respective. Noi recomandăm să nu informeze operatorul economic înainte.
- Așadar, primul drum ar trebui să fie făcut la dumneavoastră.
- Da, sediul nostru este în zona centrală, în spatele complexului Spicu, pe strada Egalității nr. 2, între Institutul de Proiectări și Mănăstirea Metoc.
- Toată această operațiune de sesizare a Protecției Consumatorilor se poate face online?
- Se poate face printr-un click, online, pe site-ul anpc.ro. Avem acolo formular de reclamații și avem, ca noutate experimentală, un formular de sesizare, în care petenții pot pune în direct locația, în timp real, atunci când, de exemplu, văd într-o unitate de alimentație publică un gândac mergând. Atunci noi mergem cu prioritate acolo, fiind o problemă foarte gravă.
- În ce domenii primiți cele mai multe reclamații? Și ce acte sunt necesare pentru sesizare?
- La acest moment avem foarte multe reclamații pe prestări servicii, deoarece fiecare județ face reclamațiile din toată țara care vizează câte un operator economic, iar noi facem Vodafone-ul și avem foarte multe reclamații. Anul acesta, avem în total cam 2.600 de reclamații, dintre care 70-80 sunt pe produse alimentare, 60 sunt pe servicii financiare, restul sunt pe prestări servicii și produse nealimentare. Rata de rezolvare este cam de 95%, pentru că trebuie să ne încadrăm în termenul de 30 de zile, maximum 45, și de 60 de zile la cele de gaze și electricitate.
Cineva care face o reclamație la noi trebuie să aibă un act doveditor, bonul fiscal sau contractul, depinde ce reclamație face, un act care să facă dovada că este consumatorul căruia i se adresează serviciul. Sau, cum am zis mai înainte, poate să facă o sesizare fără niciun bon fiscal, să sesizeze că în magazinul cutare sunt diferențe între prețul de la raft și cel de la casa de marcat sau că a văzut expuse produse cu deficiențe calitative.
Dacă dorește doar un control, poate să facă doar o sesizare; dacă dorește să i se restituie contravaloarea unui produs, trebuie să aducă documente doveditoare.
- Ce trebuie făcut atunci când cineva primește niște facturi mult umflate față de consumul normal, la gaze, electricitate sau telefonie?
- În primă fază, consumatorul trebuie să se adreseze operatorului economic, care poate vedea dacă reclamația este întemeiată sau nu. Dacă obține un rezultat care nu-l mulțumește, se poate adresa autorității noastre, prin reclamație online și se urmează procedura legală de cercetare. Noi recomandăm tuturor să facă autocitirea contoarelor și să trimită indexul despre care știu că este corect.
- Cum s-au rezolvat cazurile de acest gen?
- Reclamațiile au fost întemeiate. Important este de știut că, atunci când consumatorul face reclamație la noi, se suspendă plata facturii până când se dă rezoluția. Dacă reclamația este întemeiată, se ștornează factura, se regularizează consumul. Dacă este neîntemeiată, atunci factura trebuie plătită.
- Se constată o supraabundență a sălilor de jocuri și de pariuri, la fel ca a reclamelor TV pentru industria jocurilor de noroc. Cum poate fi protejat un tânăr consumator de sport de acest asalt mediatic?
- Din păcate, nu intră în competența noastră verificarea sălilor de jocuri de noroc, există un oficiu național de verificare pentru această industrie. Din ce aud la televizor, sunt fel de fel de propuneri legislative de scoatere a acestor săli în afara localităților, de restrângere a spoturilor de publicitate. Noi nu avem competență pe acest domeniu și nu putem face nicio propunere.
- Revin cu o întrebare ce vizează domeniul alimentar. Firmele sau producătorii care livrează mâncare prin intermediul rețelelor sociale sau al aplicațiilor sunt expuse la aceleași controale ale Protecției Consumatorilor?
- Bineînțeles. Chiar acum avem în derulare un control, care va ține mai mult de o lună, privind tot ce înseamnă comenzile de mâncăruri de pe internet, prin Glovo, Tazz și altele. Verificăm preponderent și modul de informare a consumatorilor, pentru că ei trebuie să fie informați înainte de a achiziționa produsul. Verificăm Ordinul 201, un ordin mult comentat, dar foarte benefic consumatorilor, pentru că aceștia pot să știe exact ce mănâncă, ce alergeni și câte E-uri sunt în acele mâncăruri. Pe lângă informarea prealabilă, ei trebuie să primească și pe etichetă, la mâncarea livrată aceleași informații: cantități, ingrediente, substanțe alergene, valoare nutritivă. Toate acestea trebuie primite și în format tipărit acasă.
Nu putem controla persoanele fizice care vând produse prin rețelele sociale, dar putem conlucra cu ANAF, să vedem dacă acestea au un PFA, o întreprindere individuală, iar atunci putem să intrăm în verificare. E nevoie și într-un astfel de caz de o sesizare. Oricum, în Parlament se află o modificare a Ordonanței 21 după care lucrăm, astfel încât să putem verifica și acești comercianți care sunt exact ca și societățile economice.
- Ne puteți da un "preview" al controalelor care vor urma?
- Vor fi foarte multe, în toate domeniile. Vom ține sub lupă toată alimentația publică, pentru că vedeți că găsim tot mai multe unități cu abateri și pe care a trebuit să le închidem, dar nu neglijăm nici produsele nealimentare. Vor veni sărbătorile de iarnă și vom avea controale dedicate pe toate produsele alimentare specifice, vom verifica în perioada următoare produsele de post...
- O recomandare de final celor care ne citesc?
- Consumatorilor, să fie foarte atenți și să facă o achiziție informată pe deplin, nu numai privind costurile, ci și elementele de identificare și caracteristicile produselor sau serviciile pe care vor să le achiziționeze, iar operatorilor economici, să respecte legea.
NOTĂ: Emisiunea ”SPOT ON la Viața liberă - Galațiul sub reflector” este un produs ”Viața liberă”. Înregistrarea integrală a acestui interviu poate fi urmărită pe canalul YouTube al ziarului.
